Actorul britanic Orlando Bloom a stârnit controverse în mediul medical și în rândul opiniei publice după ce a declarat că a apelat la o procedură numită afereză pentru a-și „purifica” sângele de microplastice și toxine. Starul din Pirații din Caraibe a spus că a luat această decizie pentru că suspecta că, prin expunerea zilnică la plastic, corpul său acumulase particule periculoase pe care dorea să le elimine, scrie Science Alert.
Deși îngrijorarea sa nu este neîntemeiată – cercetările arată că microplasticele sunt prezente în aer, apă, sol, alimente și chiar în țesuturile umane – utilizarea aferezei ca metodă de detoxifiere nu este susținută de dovezi științifice.
Ce este afereza și de ce este controversată în acest context
Afereza este o tehnică medicală folosită în mod obișnuit pentru tratarea unor boli autoimune sau a unor afecțiuni în care sângele conține un număr anormal de celule sau proteine. Procedura presupune extragerea sângelui, filtrarea acestuia pentru eliminarea unor componente specifice, apoi reintroducerea sa în organism.
Însă folosirea aferezei pentru a elimina microplastice este o aplicație experimentală, nevalidată. Specialiștii atrag atenția că nu există dovezi că aceste particule pot fi eliminate eficient din sânge prin astfel de metode – ba mai mult, echipamentele folosite în aceste proceduri sunt ele însele realizate din plastic, ceea ce ar putea introduce particule noi în sânge.
Un studiu recent realizat de cercetători care studiază contaminarea cu microplastice în contextul dializei – o procedură similară aferezei – a constatat că pacienții pot fi expuși la microplastice chiar în timpul tratamentului, din cauza degradării componentelor din plastic ale aparatelor.
Microplasticele – invizibile, dar omniprezente
Microplasticele sunt fragmente de plastic mai mici de 5 mm, uneori chiar de mărimea unei celule sanguine. Acestea pot fi fie produse intenționat (cum erau microgranulele din produsele cosmetice), fie rezultate din degradarea obiectelor plastice prin expunere la soare, frecare sau stres mecanic.
Aceste particule microscopice se regăsesc în alimente, apă, aer, haine sintetice, ambalaje, iar unele estimări arată că un adult poate ingera zilnic aproximativ 883 de particule de microplastic, adică mai mult de o jumătate de microgram.
Deși nu există încă studii epidemiologice ample care să lege direct microplasticele de anumite boli, cercetările preliminare sugerează posibile legături cu inflamații, afecțiuni cardiovasculare și chiar deteriorarea ADN-ului, un potențial precursor al cancerului.
„Curățarea” sângelui – realitate sau iluzie?
Tentația de a crede că sângele poate fi purificat precum apa cu un filtru este puternică – mai ales în epoca tratamentelor „wellness” promovate de celebrități. Însă realitatea este mult mai complexă.
Nu există dovezi că microplasticele pot fi filtrate eficient din sânge, iar echipamentele medicale din plastic pot contribui chiar la contaminare. A crede că putem elimina astfel aceste particule e o abordare riscantă și prematură.
Însă în locul unor soluții rapide și scumpe, experții recomandă reducerea expunerii la plastic ca strategie principală: mai puține ambalaje de unică folosință, evitarea încălzirii alimentelor în recipiente din plastic, purtarea de haine din fibre naturale și o reglementare mai strictă a materialelor plastice în produse de consum.
Ştiri video recomandate
