Persoanele care au supraviețuit unui infarct miocardic sever au fost găsite cu niveluri mai ridicate de particule minuscule de plastic în sânge, oferind primele dovezi că poluarea cu plastic ar putea reprezenta un factor de risc cardiovascular insuficient luat în considerare, potrivit The Independent.
Cercetătorii de la Universitatea Campania din Italia au descoperit, de asemenea, că fumătorii și persoanele expuse la niveluri mai ridicate de poluare a aerului aveau concentrații mai mari de microplastice și nanoplastice în sânge.
Rezultatele noului studiu, desfășurat pe un eșantion redus de participanți, se adaugă numărului tot mai mare de dovezi care sugerează că particulele microscopice de plastic pot afecta sănătatea inimii.
Oamenii de știință au detectat microplastice și nanoplastice – fragmente extrem de mici de plastic desprinse din ambalaje, articole de îmbrăcăminte și alte produse de uz cotidian – în sângele care alimentează inima la 84% dintre pacienții cu infarct incluși în studiu.
Prin comparație, microplastice și nanoplastice au fost identificate doar la 40% dintre pacienții cu boală cardiacă ischemică cronică și la 32% dintre pacienții cu artere coronare normale, potrivit studiului publicat în European Heart Journal.
Echipa de cercetare a analizat un eșantion de 61 de pacienți din Italia, înregistrând dacă aceștia fumau și nivelul de poluare a aerului la care fuseseră expuși în ultimii doi ani.
Cercetătorii au prelevat probe de sânge atât din vasele care alimentează inima, cât și din alte zone ale organismului.
„În ultimii ani, oamenii de știință au început să detecteze aceste particule în țesuturile și organele umane”
Dr. Pasquale Paolisso, de la Spitalul Sant'Andrea și Universitatea Sapienza din Roma, autorul principal al studiului, a declarat că microplasticele sunt prezente în prezent „aproape peste tot în mediul înconjurător, inclusiv în aerul pe care îl respirăm, în apa pe care o bem și în multe dintre alimentele pe care le consumăm”.
„În ultimii ani, oamenii de știință au început să detecteze aceste particule în țesuturile și organele umane, ceea ce a ridicat îngrijorări cu privire la efectele lor potențiale asupra sănătății”, a spus dr. Paolisso.
Cu toate acestea, cercetătorii afirmă că se cunosc „foarte puține” lucruri despre prezența acestor particule în sângele care circulă prin arterele ce alimentează inima.
Potrivit studiului, fumătorii aveau un risc de șase ori mai mare de a avea particule de plastic în sânge, iar persoanele expuse pe termen lung la niveluri ridicate de poluare atmosferică prezentau, de asemenea, o probabilitate mai mare de a avea microplastice în sânge.
Toți pacienții care fumau și locuiau în zone cu niveluri ridicate de poluare aveau particule de plastic în sânge, comparativ cu doar unul din opt dintre cei care nici nu fumau, nici nu erau expuși unui aer puternic poluat. Cercetătorii consideră că acest tipar sugerează că fumatul și poluarea ar putea facilita pătrunderea particulelor din plămâni în fluxul sanguin.
Polietilena: Cel mai frecvent tip de plastic găsit la pacienți care făcuseră infarct
Pacienții care suferiseră un infarct prezentau și o varietate mai mare de tipuri de plastic în sânge, cel mai frecvent fiind polietilena, un material utilizat pe scară largă în industria ambalajelor.
Cu toate acestea, studiul nu demonstrează existența unei relații cauzale între microplastice, nanoplastice și infarctul miocardic.
„Aceste rezultate nu demonstrează că microplasticele provoacă infarctul, însă evidențiază o asociere puternică între expunerile din mediul înconjurător, prezența microplasticelor în sânge și bolile cardiovasculare”, a declarat Emanuele Barbato, unul dintre autorii studiului, de la Universitatea Sapienza din Roma.
„În studiul nostru, istoricul de fumat a fost puternic asociat cu prezența microplasticelor în sânge. Rezultatele sugerează că fumatul ar putea facilita pătrunderea microplasticelor și nanoplasticelor în fluxul sanguin prin intermediul plămânilor. Poluarea aerului ar putea acționa într-un mod similar”, a adăugat dr. Barbato.
Unii cercetători spun că rezultatele ar putea fi eronate
Alți cercetători au îndemnat însă la prudență în interpretarea rezultatelor, în special în ceea ce privește metoda utilizată pentru măsurarea particulelor de plastic.
Kevin Thomas, profesor și director al Queensland Alliance for Environmental Health Sciences din cadrul Universității Queensland, a declarat că tehnica folosită nu poate diferenția în mod fiabil anumite tipuri de plastic de grăsimile naturale din sânge.
„Este la fel de plauzibil ca lipidele endogene (grăsimile naturale din sânge) să fi fost identificate în mod eronat drept particule de plastic”, a spus profesorul Thomas pentru Australian Science Media Centre, adăugând că titlul studiului „ar fi putut la fel de bine să fie: «Pacienții care suferă infarct au mai multe lipide în sânge»”.
Ian Shaw, profesor emerit de toxicologie la Universitatea Canterbury, a apreciat că studiul este bine realizat, însă l-a descris drept unul pilot, având în vedere numărul redus de participanți.
Microplasticele pot declanșa inflamații
El a subliniat că nivelurile mai ridicate de plastic observate la pacienții cu infarct nu demonstrează că aceste particule au provocat boala, deoarece este posibil ca un alt factor, care nu a fost măsurat și care este asociat cu prezența plasticului, să fie responsabil.
„Microplasticele sunt susceptibile să declanșeze un răspuns inflamator, fapt sugerat de nivelurile crescute ale markerilor biochimici ai inflamației observate în studiu. Acesta reprezintă un mecanism plauzibil care ar putea explica o legătură între microplastice și bolile cardiovasculare”, a explicat el.
Profesorul Shaw a adăugat că prezența particulelor de plastic și în sângele unor pacienți cu artere sănătoase demonstrează cât de răspândită a devenit expunerea la aceste materiale.
Microplasticele provin din degradarea ambalajelor, anvelopelor auto, articolelor vestimentare, produselor de uz casnic și produselor de îngrijire personală și au devenit atât de răspândite încât sunt prezente în alimente, apa potabilă și aer. Oamenii le absorb prin alimentație, prin respirație și chiar prin piele.
Jeroen Douwes, profesor de sănătate publică la Universitatea Massey, a remarcat că studiul s-a concentrat în principal asupra particulelor inhalate, deși alimentația reprezintă o altă cale importantă prin care microplasticele pătrund în organism și care ar putea influența în aceeași măsură riscul cardiovascular.
Tot mai multe dovezi științifice arată că poluarea cu plastic reprezintă o problemă emergentă de sănătate publică
Profesorul Barbato a afirmat că rezultatele consolidează argumentele potrivit cărora poluarea cu plastic ar trebui tratată ca o problemă de sănătate publică, nu doar ca una de mediu.
„Politicile care reduc poluarea aerului, expunerea la tutun și contaminarea mediului cu plastic ar putea avea beneficii care depășesc protecția mediului și ar putea contribui inclusiv la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare”, a spus el.
Oameni de știință care nu au participat la realizarea cercetării au salutat rezultatele, apreciind că acestea evidențiază o asociere puternică între expunerea la particule de plastic și afecțiunile cardiovasculare.
„Deși rezultatele nu demonstrează că particulele de plastic provoacă în mod direct infarctul, ele întăresc dovezile științifice tot mai numeroase potrivit cărora poluarea cu plastic reprezintă o problemă emergentă de sănătate publică ce merită o atenție deosebită”, a declarat Thava Palanisami, cercetător specializat în poluarea cu plastic la Universitatea Newcastle din Australia.
