Psihopații prezintă trăsături comune la nivelul structurii cerebrale care îi diferențiază de restul populației, potrivit unui nou studiu realizat în Germania. Descoperirea ar putea fi esențială pentru o mai bună înțelegere a acestei tulburări de personalitate și pentru dezvoltarea unor metode eficiente de tratament, scrie Science Alert.
Cercetarea, coordonată de specialiști de la Research Center Jülich și Universitatea RWTH Aachen, a comparat scanările cerebrale ale unor bărbați diagnosticați cu psihopatie cu cele ale unui grup de control format din voluntari fără această afecțiune.
„Psihopatia este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru comportamente violente grave și persistente”, au scris autorii în studiul publicat în European Archives of Psychiatry and Clinical Neuroscience.
Pentru a descoperi substraturile neurobiologice ale psihopatiei, cercetătorii au analizat creierele a 39 de bărbați diagnosticați, utilizând imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) structurală și faimoasa scală PCL-R (Psychopathy Check-List – Revised). Această scală oferă trei scoruri: un scor total, un scor pentru factorul 1 (trăsături interpersonale și afective, precum lipsa empatiei și comportamentul manipulator) și un scor pentru factorul 2 (comportamente impulsive și antisociale).
Reduceri semnificative în anumite regiuni ale creierului
Deși s-au observat diferențe structurale minore corelate cu factorul 1, în cazul factorului 2 (comportament antisocial și impulsiv), au apărut modificări notabile. Cei cu scoruri ridicate prezentau reducerea volumului în mai multe zone ale creierului, inclusiv:
-
trunchiul cerebral (zona pons)
-
talamus
-
ganglionii bazali
-
cortexul insular
Aceste regiuni sunt implicate în:
-
controlul acțiunilor involuntare
-
procesarea emoțiilor
-
interpretarea stimulilor senzoriali
-
motivație și luarea deciziilor
Cu alte cuvinte, ele influențează modul în care o persoană reacționează la mediu – adică exact comportamentele afectate în psihopatie.
Mai mult, volumul creierelor persoanelor psihopate era, în medie, cu 1,45% mai mic decât al celor din grupul de control. Deși această diferență este greu de interpretat în mod clar, ar putea sugera probleme de dezvoltare cerebrală.
„Rezultatele noastre sugerează că anumite comportamente antisociale reflectate în factorul 2 al PCL-R sunt asociate cu deficite de volum în regiuni cerebrale din circuitele fronto-subcorticale implicate în controlul comportamentului”, explică cercetătorii.
Un pas important, dar nu suficient
Studiul are o amploare relativ redusă și o diversitate limitată a participanților, astfel că sunt necesare cercetări suplimentare pentru validarea concluziilor. De asemenea, autorii sugerează că diferențele structurale ar putea fi influențate și de alți factori – precum consumul de droguri sau traumele din copilărie – aspecte ce trebuie investigate în continuare pentru a înțelege mai bine cauza și efectul.
Clasificarea exactă a psihopatiei rămâne un subiect de dezbatere. Tulburarea este caracterizată în mod obișnuit printr-un deficit cronic de empatie, comportament manipulator, impulsivitate și asumarea de riscuri. În formele severe, poate duce la agresivitate și violență.
„Concluzia este că aceste constatări susțin dimensiunea constructului PCL-R și sugerează o legătură deosebit de puternică între comportamentele antisociale și reducerea volumului cerebral în regiuni subcorticale și corticale extinse”, încheie cercetătorii.
Ştiri video recomandate
