O substanță chimică sintetică numită acid trifluoroacetic (TFA) se regăsește astăzi în aproape orice formă de apă de pe planetă – de la ploaie și zăpadă, până la lacuri, râuri, apă îmbuteliată, bere, cereale, ficat de animale și chiar în sângele și urina umană. Iar nivelurile sale cresc constant, scrie Nature.
În ultimele patru decenii, cantitatea de TFA a crescut de 5 până la 10 ori în frunzele și acele copacilor din Germania. Concentrații în creștere au fost detectate și în ghețarii din Arhipelagul Arctic Canadian, dar și în apele subterane din Danemarca și în straturile de gheață arctică veche.
Ce este TFA?
TFA este un acid persistent, foarte greu de degradat, deoarece are legături carbon-fluor foarte stabile. Este considerat una dintre cele mai mici molecule din categoria substanțelor per- și polifluoroalchilice (PFAS) – cunoscute și sub numele de „substanțe chimice veșnice” din cauza rezistenței lor extreme în mediu.
Este TFA periculos pentru sănătate?
Efectele TFA asupra sănătății umane nu sunt încă pe deplin cunoscute. Studiile pe animale au arătat că doze foarte mari pot provoca malformații fetale, iar agenții federali germani au cerut în iunie 2024 ca TFA să fie clasificat în Europa drept „substanță toxică pentru reproducere și extrem de persistentă și mobilă”.
Cu toate acestea, organisme precum Programul ONU pentru Mediu (UNEP) susțin că, la nivelurile actuale, riscul pentru sănătate este minim – cel puțin până în anul 2100. Totuși, tot mai multe țări și cercetători cer o reevaluare, mai ales că TFA se regăsește în alimente și băuturi din ce în ce mai frecvent.
De unde provine TFA?
TFA ajunge în atmosferă și mediu prin mai multe surse:
-
Gazele fluorurate (F-gazele), folosite în frigidere, aparate de aer condiționat și materiale izolante, se degradează în atmosferă și formează TFA, care ajunge și în ploaie.
-
Pesticidele și medicamentele, după ce sunt eliminate prin urină și ajung în stații de epurare, se pot descompune în TFA.
-
Deșeuri industriale, în special din industria chimică și farmaceutică.
Este TFA natural?
Există teorii conform cărora TFA ar putea exista în mod natural în oceane, însă mulți cercetători le contestă. Analizele din anii 2000 au descoperit niveluri mari de TFA în oceane, însă nu există niciun mecanism cunoscut prin care natura ar putea produce această substanță. Chiar și cei care studiază compușii fluorurați naturali admit că nu există dovezi clare că TFA este produs natural.
Ce spun reglementările?
În prezent, TFA nu este reglementat la scară largă, spre deosebire de alți compuși PFAS. Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) analizează o petiție germană pentru a restricționa TFA, iar procesul este deschis comentariilor publice până pe 25 iulie 2025.
Unii cercetători cer o interdicție totală pentru toate PFAS-urile, inclusiv TFA, în timp ce alții susțin că TFA, prin structura sa simplă și solubilitate ridicată în apă, nu ar trebui să fie considerat PFAS. De exemplu, Agenția pentru Protecția Mediului din SUA nu îl include momentan în această categorie.
Cât de dăunător este TFA pentru oameni și mediu?
Deși TFA nu este considerat toxic acut — adică nu provoacă efecte imediate grave în doze mici — există din ce în ce mai multe semnale de alarmă legate de efectele sale pe termen lung asupra sănătății și ecosistemelor.
Studiile pe animale arată că expunerea la doze mari de TFA în timpul sarcinii poate duce la malformații ale fătului, în special la ochi, și la o greutate scăzută la naștere. Deși aceste doze au fost mult mai mari decât cele la care suntem expuși zilnic prin apă și alimente, ele au determinat Germania să ceară clasificarea TFA ca substanță toxică pentru reproducere la nivel european. Aceasta este una dintre cele mai serioase etichete pe care o substanță o poate primi în legislația chimică a UE.
Totodată, există indicii că TFA are efecte biologice subtile chiar și la doze mici. De exemplu, un studiu recent pe șoareci a arătat că TFA poate reduce nivelurile de colesterol și lipide din sânge — un semn că, deși aparent inofensiv, are capacitatea de a influența funcțiile metabolice.
Mai îngrijorător este faptul că TFA ajunge în mod constant în corpul uman prin apă potabilă, alimente și chiar bere sau cereale. Probele de urină analizate în studii recente confirmă că acest acid se acumulează în organism — nu pentru că se stochează pe termen lung, ci pentru că suntem expuși în fiecare zi.
Chiar dacă o parte din TFA este eliminată relativ repede din corp, nu există prag de siguranță clar stabilit. Specialiștii avertizează că este o greșeală să considerăm inofensiv un compus doar pentru că nu se acumulează în țesuturi — mai ales în contextul creșterii constante a nivelurilor din mediu.
Pe lângă oameni, plantele sunt și mai vulnerabile. Acestea absorb TFA prin rădăcini, dar nu îl pot elimina prin transpirație, ceea ce înseamnă că rămâne „prizonier” în țesuturile lor. Asta ridică semne de întrebare serioase cu privire la efectele asupra agriculturii și biodiversității pe termen lung.
Ştiri video recomandate
