Românii sunt îndrăgostiți de mâncare, motiv pentru care bucătăria noastră se bucură de o vastă apreciere, grație preparatelor cu un gust aparte.
Din punct de vedere gastronomic, bucătăria românească se remarcă prin preparate savuroase, care îi cuceresc inclusiv pe străinii care ne colindă țara.
Deși dacii și istoria lor au rămas prezente în memoria colectivă a poporului nostru, detaliile referitoare la alimentația strămoșilor noștri sunt mai puțin cunoscute.
Astfel, de-a lungul timpului, studiile cercetătorilor au scos la iveală aspecte inedite despre alimentele preferate de daci.
Deși a fost răspândită ipoteza conform căreia dacii consumau bucăți mari de carne friptă, spălate cu cantități mari de vin, dovezile de ordin arheologic arată că, de fapt, aceștia mâncau cel mai mult produse vegetale, cereale și lactate.
Citește și: Secretul cojilor de la mandarine. Motivele pentru care nu ar trebui să fie niciodată aruncate la gunoi
Potrivit istorisirilor lui Lucius Junius Moderatus Columella, agrimensor și matematician roman din secolul I d.Hr, dacii erau cunoscuți drept "băutorii de lapte”.
Totodată, numărul relativ mare de oase descoperite în gropile menajere din așezările dacice au arătat că dacii preferau laptele de vacă, însă consumau și lapte de oaie sau de capră.
Se spune, de asemenea, că au rămas în vocabularul limbii române, de la daci, cuvintele "brânză" și "zer", cel din urmă fiind adăugat în fierturi de tot felul.
"Transformarea laptelui în iaurt, unt și brânză avea ca scop conservarea laptelui. Nu există urme clare despre producția și consumul de iaurt și unt. Putem presupune că erau cunoscute de daci; iaurtul era un aliment specific nomazilor din răsărit, în timp ce untul este un aliment specific climei temperate și reci.
Eu unul, sunt convins că dacii, sau mai bine zis femeile dace, știau să prepare și iaurt și unt și că acestea erau produse îndeajuns de populare. Totuși, nu egalau în popularitate brânza. Semnificativ este faptul ca
este unul dintre puținele cuvinte de origine dacă rămase în limba română”, precizează specialistul culinar Radu Popovici în seria sa de articole „La masă cu strămoșii”.
Terciul, mâncarea de bază
Pe lângă lactate, dacii consumau multe legume, leguminoase și cereale. Pâinea era preparată din făină de grâu, apă și sare.
Terciul de mei era mâncarea de bază a dacilor, în care adăugau spanac, lobodă, ciuperci, ouă sau usturoi.
"Se mânca multă pâine, în special nedospită, terciuri de cereale, legume, leguminoase proaspete şi uscate, ciuperci şi fructe. Brânzeturile erau şi ele abundente, lucru normal dacă ne gândim că din moştenirea tracă fac parte iaurtul, untul şi brânza”, preciza Radu Popovici în același articol.
Nu lipseau morcovii, lăptucii, spanacul, măcrișul, varza, lintea și năutul. Totodată, ceapa și usturoiul erau adăugate din abundență în terciurile și tocănițele preparate de daci.
"Ceapa pare să fi fost alături de usturoi aromele preferate de daci. Este posibil ca obiceiul de a strivi ceapa în pumn şi de a o servi presărată cu sare, alături de pâine şi brânză, să provină de pe vremea dacilor. Oricum, este o cutumă veche, care se pierde în negura timpurilor”, precizează Radu Popovici.
Carnea, pe ultimul loc
Carnea nu era consumată la fel de des precum lactatele sau legumele, însă se regăsea în alimentația dacilor mai ales în perioada sezonului rece.
Astfel, dacii consumau în principal carne de vită sau de porc, însă peștele juca, de asemenea, un rol esențial.
Totodată, carnea de vânat, mai ales cea de cerb sau de mistreț, era preferată de daci, fiind fiartă sau friptă la proțap.
Carnea era foarte puțin prăjită sau chiar deloc, așa cum menționează Radu Popovici, potrivit adevarul.ro.
