Până la ce vârstă crezi că vei trăi? Răspunsul s-ar putea să spună mai multe despre tine decât ai crede.
Un studiu realizat pe adulți în vârstă din Japonia, urmăriți timp de până la 28 de ani, arată că oamenii își estimează în mod surprinzător de bine propria longevitate. Cei care credeau că vor trăi mai mult au avut, în general, o viață mai lungă, potrivit Science Alert.
Există însă o diferență importantă între estimările lor și realitate: mulți au subestimat timpul pe care îl mai aveau de trăit. Dintre participanții pentru care cercetătorii au putut stabili rezultatul, aproximativ 59% au trăit mai mult decât estimaseră.
Cercetătorii au urmărit peste 2.000 de persoane timp de aproape trei decenii
Studiul a fost coordonat de cercetătorul social Shohei Okamoto, de la Universitatea din Tsukuba, care a analizat date din Japanese Aging and Health Dynamics Study, un sondaj reprezentativ la nivel național pentru populația de peste 60 de ani din Japonia.
În 1996, 2.447 de participanți au fost întrebați până la ce vârstă cred că vor ajunge. Dintre aceștia, 393 au răspuns că nu știu. Ceilalți 2.054 au oferit o estimare cuprinsă între 63 și 120 de ani.
În următorii 28 de ani, 1.514 dintre persoanele care își estimaseră vârsta au murit. Pentru aproximativ 98% dintre acestea, data decesului a putut fi verificată cu ajutorul registrelor oficiale sau al informațiilor oferite de familie.
Cercetătorii au putut astfel să compare vârsta la care oamenii credeau că vor muri cu vârsta la care au murit efectiv.
Rezultatul a arătat o legătură clară: persoanele care se așteptau să mai trăiască mulți ani au avut, în general, o durată de viață mai lungă. Asocierea s-a menținut chiar și după ce cercetătorii au luat în calcul vârsta, sexul, situația socioeconomică și mai mulți factori legați de starea de sănătate.
Dacă te aștepți să trăiești mai mult, chiar ajută acest lucru?
Nu există însă dovezi că simplul fapt de a avea o perspectivă optimistă asupra propriei vieți prelungește durata acesteia.
Studiul nu poate răspunde la această întrebare, deoarece este unul observațional. Cu alte cuvinte, cercetătorii au urmărit ce s-a întâmplat, fără să intervină asupra comportamentului participanților.
Este posibil ca oamenii să aibă, conștient sau nu, informații despre propria sănătate, stilul de viață sau istoricul familial, iar acestea să le influențeze atât estimarea, cât și durata reală a vieții.
De exemplu, o persoană care se simte sănătoasă poate crede că va trăi mai mult și, în același timp, poate avea într-adevăr o probabilitate mai mare de a trăi mai mult.
Cercetătorii au luat în calcul numeroși factori de sănătate, însă nu pot exclude faptul că alte caracteristici, care nu au fost măsurate, să fi influențat rezultatele.
Femeile și persoanele cu mai multă educație și-au subestimat mai des longevitatea
Estimările nu au fost la fel de precise pentru toate categoriile de participanți.
Femeile și persoanele care aveau mai mulți ani de educație au fost mai predispuse să trăiască peste vârsta pe care și-o estimaseră. În schimb, persoanele cu o stare de sănătate mai precară au avut mai puține șanse să își depășească estimarea.
Predicțiile nu au fost însă nici pe departe un fel de „numărătoare inversă” personală. În modelul statistic folosit de cercetători, fiecare an în plus adăugat la speranța de viață estimată de participant a fost asociat cu doar aproximativ 0,12 ani în plus în ceea ce privește supraviețuirea estimată.
De ce atât de mulți oameni au ales vârsta de 80 de ani
Unul dintre lucrurile care le-au atras atenția cercetătorilor a fost numărul 80.
Mulți participanți au spus că se așteaptă să ajungă la această vârstă. Alegerea nu este întâmplătoare: în 1996, speranța medie de viață la naștere în Japonia, pentru femei și bărbați împreună, era apropiată de 80 de ani.
Acest lucru sugerează că oamenii și-ar fi putut raporta estimările la o cifră pe care o cunoșteau deja ca fiind media populației.
Există însă o problemă. Speranța de viață la naștere nu este același lucru cu speranța de viață rămasă pentru o persoană care a ajuns deja la o vârstă înaintată.
De exemplu, cineva care a ajuns la 70 de ani a depășit deja riscurile de mortalitate din primele etape ale vieții, care sunt incluse în calculul speranței de viață de la naștere.
Din acest motiv, pentru o persoană în vârstă ar putea fi mai relevantă o estimare calculată în funcție de vârsta și sexul său decât o singură medie valabilă pentru întreaga populație.
Cercetătorii subliniază însă că studiul nu demonstrează că alegerea vârstei de 80 de ani a fost cauza erorilor de estimare.
Educația a schimbat modul în care oamenii își alegeau vârsta estimată
Participanții cu mai mulți ani de educație au fost mai puțin înclinați să aleagă vârste rotunde, precum 75, 80 sau 85 de ani.
Asta nu a însemnat însă că estimările lor au fost mai precise. Chiar și aceștia au avut tendința de a-și subestima durata vieții.
Greșelile de estimare nu sunt doar o chestiune de curiozitate. Ele pot avea și consecințe financiare.
„Subestimarea speranței de viață poate duce la economii insuficiente pentru pensie, în timp ce supraestimarea ei poate duce la economisire excesivă sau chiar la sărăcie”, au scris cercetătorii.
Autorii studiului consideră că informații mai clare despre speranța de viață rămasă, calculate în funcție de vârsta și sexul unei persoane, ar putea ajuta oamenii să ia decizii financiare mai bune.
Studiul are și limite importante
Cercetarea trebuie interpretată cu prudență. Participanții și-au estimat speranța de viață o singură dată, în 1996. Cercetătorii nu au putut vedea, prin urmare, cum s-ar fi schimbat aceste estimări după apariția unei boli, în urma unor progrese medicale sau după moartea unei persoane apropiate.
Datele nu conțineau nici informații detaliate despre longevitatea părinților participanților.
În plus, studiul a inclus doar persoane în vârstă din Japonia. Rezultatele nu pot fi aplicate automat persoanelor mai tinere sau populațiilor din alte țări.
Cercetarea nu arată că oamenii pot trăi mai mult doar pentru că se așteaptă să aibă o viață lungă. Arată însă că estimările pe care ni le facem despre propria longevitate ar putea conține informații pe care le avem despre sănătatea și situația noastră, chiar dacă nu suntem întotdeauna conștienți de ele.
Și mai există un detaliu interesant: pentru cei mai mulți dintre participanți, viitorul s-a dovedit a fi mai lung decât și-l imaginaseră.
