Cauza neaşteptată care duce la apariţia CANCERULUI în corpul uman

Cancerul nu este rezultatul hazardului, avertizează sociologul Annie Thébaud-Mony într-un articol publicat în cotidianul francez Le Monde, în contextul în care în primele zile ale anului 2015 presa a difuzat mesajul potrivit căruia cancerul ar fi în mod esențial rezultatul întâmplării. Potrivit sociologului, acel mesaj a fost un cadou neașteptat pentru industriașii din sfera azbestului, chimiei, pesticidelor, din domeniul nuclear, al petrolului, pentru care acea 'descoperire științifică' ar trebui să pună capăt oricărei controverse privind rolul riscurilor industriale în apariția cancerului.

Originea acelei pseudo-descoperiri este un articol apărut în prestigioasa revistă Science, în 2 ianuarie, care prezenta rezultatele unei anumite corelații statistice (Christian Tomasetti și Bert Vogelstein, 'Variation in cancer risk among tissues can be explained by the number of stem cell divisions', www.sciencemag.org, 2 ianuarie). Pornind de la constatarea unei diferențe de frecvență a cancerelor în funcție de organe (plămân, colon, creier etc.) — excluzându-le pe cele care sunt în prezent în creștere vertiginoasă (sân și prostată) — Christian Tomasetti și Bert Vogelstein lansează ipoteza că aceste variații s-ar explica prin modalități diferite de divizare a celulelor în cadrul acestor organe. Ei iau în considerare ceea ce biologii numesc celule stem, care au capacitatea de se autoreînnoi, de a se diferenția în alte tipuri de celule și de a prolifera în cultură. Ei stabilesc apoi o corelație statistică între numărul total de diviziuni celulare al acestui tip de celulă pe durata medie de viață în cazul populației americane și riscul mediu de apariție a cancerului la un organ sau altul în SUA. Semnificativă din punct de vedere statistic, corelația este interpretată ca validând ipoteza potrivit căreia cancerul ar apărea — în mod esențial — ca urmare a unei sinistre 'loterii' celulare. De vină ar fi de fapt 'lipsa de noroc'.

Acest raționament simplist duce cu gândul la alte corelații care ar fi putut sta la baza unor ipoteze tot atât de fanteziste. Pentru a-i avertiza pe studenții EHESS (Ecole des hautes études en sciences sociales) cu privire la riscurile interpretării pripite în materie de statistică, Joseph Klatzmann, fost administrator în cadrul Insee, fost profesor de economie rurală la Institutul Național de Agronomie Paris-Grignon, director de studii la EHESS, cita frecvent exemplul următor (Joseph Klatzmann 'Attention Statistiques ! Comment en déjouer les pieges', La Découverte, 1985, ultima reeditare, 1996): Între anii 1950 și 1990, curba reprezentând creșterea utilizării frigiderelor a fost perfect paralelă cu cea a epidemiei de cancer. Să fie utilizarea frigiderului cea care cauzează cancerul? În mod evident, o astfel de interpretare ar stârni zâmbete dacă nu ar reflecta ceea ce autorii articolului din revista Science și-au permis să facă, și anume trecerea de la o corelație la afirmarea unei cauzalități.