Este o senzație bine cunoscută: înainte de un examen, o întâlnire sau o prezentare în fața unui public, stomacul începe să "tresară", ca și cum ar fi plin de fluturi. Aceste manifestări gastrointestinale sunt un efect secundar obișnuit al anxietății și pot apărea sub forma unui "nod" în stomac sau chiar a unor simptome digestive mai intens. Dar care este, de fapt, originea acestor senzații? Se pare că un "stomac nervos" este unul dintre cele mai clare exemple ale legăturii bidirecționale dintre sistemul digestiv și sistemul nervos, scrie Live Science.
"Încă din stadiile timpurii ale dezvoltării embrionare, creierul, măduva spinării și tractul digestiv se formează în strânsă conexiune. Milioane de neuroni trimit informații din intestin spre creier și tot atâția trimit semnale în sens invers", a explicat psihologul clinician Melissa Hunt, de la Universitatea din Pennsylvania.
Această conexiune, cunoscută drept axa intestin-creier, este reglată de hormoni și neurotransmițători – mesageri chimici care acționează fie în fluxul sanguin, fie local între celulele nervoase. Axa este influențată, de asemenea, de conexiuni nervoase directe și chiar de activitatea bacteriilor intestinale, fiind unul dintre motivele pentru care starea emoțională afectează atât de mult restul corpului, și invers.
"Când simțim «fluturi» în stomac, avem o dovadă palpabilă că emoțiile sunt profund întrupate. În fond, fluturii din stomac demonstrează axa intestin-creier în acțiune: un dialog continuu între sistemul nervos central și intestin, prin rute neuronale, hormonale și microbiene", a spus John Cryan, profesor de anatomie și neuroștiințe la University College Cork.
Cum produce axa intestin-creier senzația de "fluturi"
Celulele nervoase care tapetează tractul gastrointestinal aparțin sistemului nervos autonom, responsabil de funcțiile involuntare ale organismului, cum ar fi respirația, ritmul cardiac și digestia. De pildă, când alimentele ajung în intestin, neuronii locali determină musculatura intestinală să se contracte și să propulseze conținutul, conform Harvard Health.
Sistemul nervos autonom are două ramuri: parasimpaticul și simpaticul, adesea numite sistemele de "odihnă și digestie" și, respectiv, "luptă sau fugi". În general, parasimpaticul favorizează relaxarea, în timp ce simpaticul intensifică reacțiile la pericol.
Atunci când apare anxietatea, se activează răspunsul de tip luptă sau fugi. În această stare, organismul eliberează hormoni ai stresului, precum cortizolul, care inhibă digestia în stomac și intestinul subțire, în timp ce alți hormoni stimulează colonul. Aceste efecte simultane determină contracții musculare care se resimt ca "fluturi", dar pot provoca și simptome mai puternice, precum greață, balonare, constipație sau diaree.
Deși aceste trăiri sunt adesea neplăcute, ele ar fi putut avea un rol crucial în supraviețuirea oamenilor.
"Evolutiv, această reacție i-a ajutat probabil pe strămoșii noștri să rămână în viață. Suspendarea digestiei și redirecționarea resurselor către pregătirea pentru acțiune imediată le-ar fi crescut șansele de a scăpa sau de a se apăra, iar senzațiile intestinale asociate marcau momentele critice sau incerte", a explicat Cryan.
Microbiomul, ansamblul microorganismelor care trăiesc în corp, are și el un rol în această axă intestin-creier, inclusiv în apariția senzației de stomac nervos.
"Deși microbiomul nu cauzează direct fluturii în stomac, el influențează intensitatea și modul în care trăim aceste senzații. Bacteriile intestinale pot secreta substanțe care modifică semnalizarea intestin-creier, afectând astfel percepția acestor senzații", a spus Cryan.
"Un microbiom divers și echilibrat poate tempera reacțiile exagerate la stres, în timp ce dezechilibrele microbiomului le pot amplifica", a adăugat el.
O relație în ambele sensuri
Asemenea stresului care poate provoca un stomac nervos, și problemele digestive recurente pot genera stres, notează Harvard Health.
În plus, stresul poate agrava simptomele din "tulburările de interacțiune intestin-creier" (DGBI), un termen care acoperă afecțiuni gastrointestinale cu impact semnificativ asupra vieții, dar fără modificări structurale evidente ale tractului digestiv. Acestea includ sindromul de intestin iritabil (SII), caracterizat prin dureri abdominale, diaree sau constipație fără o cauză certă, sau dispepsia funcțională, în care apar dureri după masă fără o explicație clară.
Se consideră că DGBI-urile sunt rezultatul unor perturbări persistente în comunicarea intestin-creier, precum și al modificărilor microbiomului și, uneori, ale funcției imunitare.
"În timp, persoanele afectate pot deveni anxioase și hipervigileante față de propriile simptome digestive", a explicat Hunt.
"Asta duce la hipersensibilitate viscerală, creând un cerc vicios: anxietate, scanare constantă a corpului pentru senzații neplăcute, catastrofare, amplificarea simptomelor și, în final, accentuarea atât a anxietății, cât și a disconfortului gastrointestinal", a spus ea.
Tocmai de aceea, terapiile comportamentale sunt adesea integrate în tratamentele pentru aceste tulburări, cu scopul de a rupe acest ciclu.
"Departe de a fi «doar în mintea ta», emoțiile sunt împletite în mod direct cu trăirile corporale. Înțelegerea acestei legături ne reamintește că sănătatea mentală și cea digestivă sunt profund interconectate", a subliniat Cryan.
Ştiri video recomandate
