Cercetătorii de la University College London au dezvoltat o modalitate de a depista marcajele unice din interiorul unei tumori, anume antigenele tumorale, cunoscute sub numele de "călcâiul lui Ahile", fapt ce ar putea deschide noi modalităţi de tratament pentru pacienţii cu cancer, scrie Descoperă.
Anterior, oamenii de ştiinţă au încercat să distrugă tumorile canceroase printr-o metodă similară de direcţionare a sistemului imunitar, dar aceste tratamente nu au dat rezultate.
Conform celor de la Descoperă, o parte a problemei este că celulele canceroase nu sunt identice. Într-adevăr, acestea s-au dovedit a fi extrem de diferite în urma mutaţiilor. Ele sunt în general descrise ca fiind un arbore cu o ''tulpină'' de mutaţii. Aceste mutaţii se ramifică în direcţii diferite, fapt cunoscut sub numele de eterogenitatea cancerului.
Noul studiu prezintă o modalitate de a descoperi acest "trunchi" ce modifică antigenele, acestea fiind proteinele ce se lipesc de suprafaţa celulelor canceroase.
"Acest lucru este interesant, acum putem acorda prioritate şi ţinti antigenele tumorale, care sunt prezente în fiecare celulă - Călcâiul lui Ahile al acestor tipuri de cancer, care sunt extrem de complexe. Acest lucru este cu adevărat fascinant şi duce medicina personalizată la limitele absolute, când fiecare pacient ar avea un tratament unic, personalizat", a declarat Charles Swanton, de la Institutul de Cancer UCL.
Potrivit Descoperă, există două abordări propuse în ceea ce priveşte modul în care se poate depista acest trunchi de mutaţii. Una dintre ele este de a dezvolta vaccinuri pentru fiecare pacient în parte, care vor antrena sistemul imunitar să facă faţă bolii. Al doilea este de a "pescui" celulele sistemului imunitar, care deja s-au orientat către aceste mutaţii şi de a multiplica numărul lor în laborator, fiind apoi reintroduse în corpul pacientului.
"Direcţionarea trunchiului de mutaţii are sens din mai multe puncte de vedere. Multe tipuri de cancer nu sunt stabile, continuând să evolueze. Aceste ţinte sunt dificil de ţinut sub control fiindcă sunt într-o continuă mişcare", a declarat Marco Gerlinger, de la Institutul de Cercetare a Cancerului, referindu-se la raportul final.
Stefan Symeonides, cercetător în studiul experimental al cancerului de la Universitatea din Edinburgh, consideră că proiectarea unui vaccin personalizat poate fi ideal, dar este în prezent imposibil, mai ales atunci când un pacient are nevoie de tratament imediat.
"Nu este vorba doar despre numărul de antigeni, contează şi cât de multe celulele canceroase sunt", a declarat Stefan Symeonides.
Rezultatele studiului lor au fost publicate în revista Science, iar cercetarea a fost finanţată de Centrul Britanic de Cercetare a Cancerului.
