Antena 3 Life Știinţă Descoperirea care schimbă totul. Anunțul fără precedent făcut de oamenii de știință

Descoperirea care schimbă totul. Anunțul fără precedent făcut de oamenii de știință

23 Mai 2017   •   12:19
Descoperirea care schimbă totul. Anunțul fără precedent făcut de oamenii de știință Foto: Universitatea din Toronto

Adepţii teoriei europocentriste au primit muniţie suplimentară după publicarea în prestigioasa revistă PLOS One a unui studiu conform căruia Europa şi nu Africa ar fi leagănul umanităţii, studiu care contrazice teoria general acceptată de paleoantropologi, conform căreia strămoşii oamenilor s-au desprins din maimuţe în urmă cu aproximativ 7 milioane de ani în Africa, unde descendenţii lor au rămas timp de peste 5 milioane de ani, înainte de a începe răspândirea spre alte areale geografice, conform publicaţiei britanice The Telegraph, scrie Agerpres. 

Acest studiu se bazează pe analiza a două fosile de hominizi cu dinţi asemănători celor umani, considerate a reprezenta veriga lipsă a separării de maimuţele antropoide, ce au fost descoperite în Bulgaria şi Grecia şi datează de 7,2 milioane de ani. Cele două fosile au fost încadrate în specia Graecopithecus freybergi, poreclită 'El Graeco' de cercetători şi demonstrează că strămoşii oamenilor trăiau deja în Europa cu 200.000 de ani înainte de cele mai vechi fosile de hominizi descoperite în Africa.

O echipă internaţională de cercetători care a analizat descoperirile a ajuns la concluzia că aceste fosile modifică complet istoria începuturilor omenirii şi plasează ultimul strămoş comun al hominizilor şi maimuţelor antropoide - mult căutata verigă lipsă - în regiunea mediteraneană.

În urmă cu 7,2 milioane de ani Europa de Est arăta surprinzător de similar cu Africa centrală, caracteristicile climaterice din acea perioadă determinând dezvoltarea unei vegetaţii de savană, cu vaste spaţii deschise, condiţii în care strămoşii oamenilor au fost nevoiţi să se adapteze pentru a identifica noi surse de hrană, renunţând la modul de viaţă arboricol şi evoluând spre mersul biped.

„Acest studiu schimbă radical ceea ce credeam că ştim despre locul şi perioada în care omenirea a făcut primii paşi', a comentat profesorul Nikolai Spassov de la Academia Bulgară de Ştiinţe.

„Graecopithecus nu este o maimuţă. El este membru al unui trib de hominizi şi strămoşul direct al (genului) Homo (din care face parte şi Homo sapiens). Hrana lui Graecopithecus este caracteristică pentru tipul de vegetaţie de savană, fiind diferită de hrana maimuţelor antropoide care trăiesc în păduri. Astfel, la fel ca oamenii, el avea molarii mai laţi şi acoperiţi cu un strat gros de smalţ. Dintr-un anumit punct de vedere este vorba despre o verigă lipsă nou descoperită (...) Probabil că faţa lui El Graeco era foarte asemănătoare cu feţele maimuţelor antropoide, însă avea caninii mai scurţi', conform expertului bulgar.

Fosilele analizate ale celor două specimene de Graecopithecus freybergi constau într-o mandibulă descoperită în Grecia şi un premolar superior din Bulgaria. Apelând la tomografia computerizată, cercetătorii au putut vizualiza structurile interne ale celor două fosile şi au remarcat că rădăcinile premolarilor acestei specii erau bine fuzionate.

„În timp ce maimuţele antropoide au două sau trei rădăcini complet separate sau divergente, rădăcinile (premolarilor) lui Graecopithecus converg şi sunt parţial fuzionate - o trăsătură caracteristică oamenilor moderni, oamenilor primitivi şi altor câteva specii de hominizi', a explicat şi coordonatoarea acestui studiu, Madelaine Böhme de la Universitatea din Tübingen. 

De asemenea, mandibula fosilizată prezintă o serie de caracteristici ale rădăcinilor dentare care susţin ipoteza că este vorba despre o specie de hominizi foarte primitivă.

Cercetătorii au constatat şi că această specie este cu cel puţin 200 de mii de ani mai veche decât cel mai vechi hominid african cunoscut, Sahelanthropus tchadensis, ce a fost descoperit în Ciad (Africa centrală).

„Am fost surprinşi de rezultatele pe care le-am obţinut pentru că pre-hominizii erau asociaţi până acum doar cu regiunea sub-sahariană', a precizat un alt participant la studiu, Jochen Fuss, de la Universitatea din Tübingen.

Profesorul David Begun, paleoantropolog la Universitatea din Toronto şi co-autor al studiului a pus punctul pe 'i', precizând că această descoperire permite plasarea verigii lipsă în spaţiul mediteranean. Conform expertului canadian, în acea perioadă vaste porţiuni din Marea Mediterană secau complet, deschizând linii de migraţie între Europa şi Africa pentru maimuţele antropoide şi primii hominizi.

Echipa de cercetători este de părere că evoluţia hominizilor (desprinderea acestora de maimuţe) ar fi fost provocată de aceleaşi schimbări climatice radicale care au dus la formarea deşertului Sahara în nordul Africii, în urmă cu peste 7 milioane de ani şi a împins numeroase specii spre regiunile septentrionale.

 „Descoperirile noastre ar putea să ne modifice definitiv ideile despre originile umanităţii. Personal, eu nu cred că descendenţii lui Graecopithecus au dispărut pur şi simplu. Sunt de părere că aceştia ar fi putut să se răspândească mai apoi în Africa. Separarea cimpanzeilor de hominizi a fost însă un eveniment singular, iar datele noastre susţin că această despărţire evolutivă s-a produs în estul Mediteranei şi nu în Africa', a mai adăugat Madelaine Böhme.

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp sau Signal

Sursă: Agerpres
×
Parteneri
x close