După secole întregi de întrebări legate de existenţa ruinelor de la Stonehenge şi rolul lor, mai mulţi cercetători înarmaţi cu lasere au ajuns la concluzia că monumentul preistoric a fost construit pentru a pune în scenă ciclicitatea solistiţiilor, scriu jurnaliştii de la Discovery News.
Odată cu prezentarea a 71 de imagini noi cu piese de topor din Epoca Bronzului, descoperite la Stonehenge (numărul artefactelor de aici ajungând la 115), analiza specialiştilor de la English Heritage a arătat că pietrele erau formate şi prelucrate diferit în diverse părţi ale cercului.
În special, pietrele din partea de nord-est au fost prelucrate astfel încât să devină strălucitoare la apusul celei mai scurte zile din an şi la răsăritul celei mai lungi. 
Potrivit cercetătorilor, acest indiciu reprezintă o dovadă incontestabilă că rolul structurii de la Stonehenge era să se alinieze cu solistiţiile, pe axa nord-est şi sud-vest.
Situată în comitatul Wiltshire, în centrul celui mai dens complex de monumente neolitice şi din Epoca Bronzului din Anglia, Stonehenge a fost, de-a lungul timpului, subiectul multor legende şi explicaţii care mai de care mai paranormale.
Ansamblul Stonehenge este format din patru cercuri concentrice construite din pietre. Cercul exterior (cercul Sarsen), de 33 m în diametru, este construit din 30 de blocuri imense de gresie, aşezate vertical; astăzi doar 17 dintre aceste blocuri mai sunt în picioare.
Desupra acestor blocuri de piatră au fost aşezate, ca nişte praguri (buiandrugi) alte blocuri curbate (în formă de arc de cerc). În interiorul acestui lanţ exterior se află un alt cerc de blocuri mai mic din piatră vânătă. Acestea împrejmuiesc un aranjament în formă de potcoavă, construit tot din piatră vânătă, în interiorul căreia se află o placă din gresie mecacee, denumită Piatra de Altar. 
Toată construcţia este înconjurată de un lanţ circular care măsoară 104m în diametru. În interior, se ridică un banc de nisip care cuprinde 56 de morminte cunoscute sub numele de "găurile lui Aubrey" (după numele celui care le-a descoperit John Aubrey).
O altă teorie iniţiată de arheologii Geoff Wainwright şi Timothy Darvil spune că Stonehenge a fost o destinaţie pentru bolnavi din întreaga Europa, care veneau la monument în speranţa unei vindecări miraculoase.
