În zona Vrancea au loc cele mai multe cutremure din România, iar explicaţia oamenilor de ştiinţă arată ce se întâmplă acolo. Originea seismelor se leagă de zona de convergenţă dintre mai multe blocuri tectonice, care sunt influenţate de mişcările unor plăci tectonice majore, continentale.
Aici menţionăm plăcile tectonice din zona Eur-Asia, Africa şi Indo-Australia. Astfel zona de contact a mai multor microplăci tectonice convergente la Curbura Carpaţilor generează tensiuni care se traduc în cutremure de intensitate mică, medie sau mare.
În cele mai multe cazuri, cutremurele din zona Vrancea nu sunt de adâncime, ceea ce înseamnă că intensitatea lor nu este mare, aşadar pagubele provocate sunt insignifiante. Însă în cazul seismelor de adâncime mare, magnitudinea maximă poate fi undeva la 7,6-7,7 pe scara Richter, ceea ce se traduce printr-o undă a dezastrului resimţită la nivelul întregii ţări.
Seismologii spun că un cutremur mare are loc cam o dată la 100 de ani. Având în vedere că ultimul cutremur de mare magnitudine a avut loc îm 1977, specialiştii se aşteaptă la tensiuni crescânde în zona Vrancea.
„În medie, în Vrancea se produc cam 4 sau 5 seisme mai importante în fiecare secol (cutremure cu magnitudinea egală sau mai mare de 6,7 grade pe scara Richter), circa 10 seisme de magnitudine 6,0 până la cel mult 6,5-6,6 grade, precum şi peste 100 de cutremure mai slabe, cu magnitudinea mai mare sau egală cu 5,0 pe scara Richter. Anual, în Vrancea se produc peste 100 de seisme slabe, în general imperceptibile, din cauza adâncimilor mari la care au loc, şi doar 8-12 seisme de magnitudine 4-5 care sunt uneori resimţite în oraşele mari din sudul şi estul ţării, dar fără urmări. Uneori se mai produc şi cutremure de tip crustal, cu efecte locale, dar cu magnitudini mici, care rareori ating 5 grade pe scara Richter”, arată cei de la cutremure.net.
