La fel cum corpul nostru știe, fără ceas deșteptător, când e ora de culcare sau de trezire, și bacteriile din intestinul nostru au propriul lor program. Se activează la ore fixe, ca niște funcționari zeloși, ca să-și facă treaba: digeră, extrag, reglează.
Pornind de la această logică, o echipă de cercetători de la UC San Diego a vrut să vadă dacă mesele programate în timpul orelor noastre active, nu în perioada în care ar trebui să dormim, pot susține sănătatea metabolică. Asta se numește „alimentare cu restricție de timp” - în engleză, time-restricted feeding (TRF).
„Ritmurile microbiene sunt fluctuații zilnice ale compoziției și funcției microbilor din intestin. La fel cum corpurile noastre au un ceas intern, și microbii urmează propriile ritmuri, în funcție de ora din zi și de momentul în care mâncăm”, explică dr. Amir Zarrinpar, gastroenterolog și profesor asociat la UC San Diego School of Medicine, coordonatorul studiului, potrivit publicaţiei Medscape.
Ce au vrut, de fapt, să afle
Echipa lui Zarrinpar a vrut să vadă dacă TRF poate proteja organismul de efectele nocive ale unei diete bogate în grăsimi – genul acela care, în mod normal, ne duce spre inflamații, obezitate și diabet.
Au făcut ceva ce până acum nu era posibil: au folosit o tehnologie care le-a permis să observe în timp real ce se întâmplă cu microbii din intestin. Asta le-a schimbat complet perspectiva.
Trei grupe de șoareci, trei meniuri
Au împărțit șoarecii în trei tabere:
- un grup cu acces nelimitat la dietă bogată în grăsimi;
- un alt grup cu aceeași dietă, dar doar într-un interval de 8 ore pe zi (TRF);
- și grupul de control, hrănit normal, fără restricții.
„La șoareci, ritmurile microbiene sunt bine aliniate cu stilul lor nocturn. Noaptea, activitatea microbiană benefică este crescută – ajută la digestie, absorbția nutrienților și reglarea metabolismului”, explică Zarrinpar.
Intervalul de 8 ore n-a fost ales la întâmplare. Era deja demonstrat că șoarecii pot mânca aceeași cantitate de calorii și în acest timp limitat. Așa că, dacă apar diferențe, înseamnă că ele vin din momentul mesei, nu din cantitate.
O tehnologie care „vede” ce fac microbii
Ca să înțeleagă cum se schimbă activitatea microbiană în timp real, au folosit o metodă numită metatranscriptomică – o tehnologie care analizează ARN-ul microbilor și arată exact ce procese biologice sunt în desfășurare în acel moment.
„Această metodă ne ajută să înțelegem nu doar ce microbi sunt prezenți, ci și ce fac ei în orice moment dat”, spune Zarrinpar.
A fost complicat: au avut nevoie de ani de analiză, software puternic și o grămadă de bani pentru secvențieri profunde. Dar a meritat.
Ce au descoperit
După 8 săptămâni de monitorizare, șoarecii cu acces nelimitat la grăsimi au prezentat disfuncții metabolice clare, provocate de tulburarea ritmurilor interne.
„Când șoarecii au acces liber la grăsimi, încep să mănânce și în timpul zilei - faza lor de odihnă -, ceea ce dereglează ritmul biologic”, a spus Zarrinpar.
E ca la oamenii care lucrează în ture de noapte și mănâncă haotic - corpul nu mai știe ce să regleze mai întâi: somnul, digestia sau imunitatea.
În schimb, șoarecii din grupul TRF n-au pățit nimic rău. Ba chiar:
- au avut mai puțină grăsime;
- mai puțină inflamație;
- insulină mai scăzută;
- glicemie mai bine reglată.
Microbii lor, deși nu complet „vindecați”, au început să-și reia ritmul natural. A crescut expresia genelor legate de metabolismul grăsimilor și carbohidraților.
Enzima care face diferența
Tehnologia i-a ajutat să identifice un jucător-cheie: o enzimă numită BSH – bile salt hydrolase, implicată în reglarea metabolismului grăsimilor și glucozei.
TRF a crescut expresia genei BSH în Dubosiella newyorkensis, un microb intestinal care are un „frate” și la oameni.
Ce-au făcut apoi? Au modificat genetic bacterii intestinale inofensive ca să producă BSH și le-au administrat șoarecilor. Rezultatul:
- mai multă masă musculară,
- mai puțină grăsime,
- sensibilitate crescută la insulină,
- glicemie sub control.
„Este prea devreme pentru a evalua potențialul clinic complet, dar scopul nostru este să dezvoltăm o terapie ce poate fi administrată într-o singură doză, care să colonizeze intestinul și să ofere beneficii metabolice pe termen lung”, a spus Zarrinpar.
Partea surprinzătoare? Șoarecii au avut aceleași beneficii ca în regimul TRF – fără să urmeze TRF.
„Acest microb ar putea înlocui regimul TRF sau chiar amplifica beneficiile acestuia”, a mai spus el.
Ce urmează
„Este o perspectivă incitantă. Bilele joacă un rol important în controlul metabolismului și glucozei. Utilizarea de enzime sau medicamente care acționează local în tractul digestiv, fără a fi absorbite, are un potențial uriaș”, a comentat dr. Mitchell Roslin, specialist în chirurgie metabolică din New York.
Dar a tras și un semnal de alarmă: „Încă nu știm dacă diferențele microbiene cauzează schimbări sau sunt doar asociate cu o dietă mai sănătoasă. Multe întrebări de bază rămân fără răspuns”.
Mai e ceva: ce funcționează la șoareci nu se traduce automat în succes la oameni. Noi suntem mai puțin sensibili la restricții calorice și de timp, iar variațiile genetice între indivizi sunt mult mai mari.
Chiar dacă mai avem de așteptat până la o pastilă-minune, cercetarea de la UC San Diego schimbă regulile jocului: ne arată că există o relație profundă între ritmurile noastre biologice și ce fac microbii din intestine.
„Demonstrăm că ritmurile circadiene ale gazdei influențează funcțiile microbiene, iar microbii, la rândul lor, pot afecta direct metabolismul gazdei”, a încheiat Zarrinpar. „Acum avem și o metodă pentru a testa cum activitatea microbiană specifică influențează fiziologia”.
Ştiri video recomandate
