Observată pentru prima dată în 1959 şi, ulterior, pierdută timp de mai multe generații, o misterioasă încărcătură romană a ieșit, în sfârșit, la iveală în Italia, relatează Daily Galaxy. "Epava pierdută – o poveste care renaște", a transmis Autoritatea pentru patrimoniu din regiunea Liguria. Printre artefacte se numără o amforă romană, păstrată intactă, de tipul celor în care era transportat vinul pe rutele comerciale din Marea Mediterană în urmă cu peste două milenii.
La peste 40 de metri adâncime, în largul Rivierei Italiene, scafandrii carabinierilor din Genova au descoperit ceva neașteptat în timpul unei scufundări de antrenament are a avut loc anul acesta: o amforă romană intactă. Vasul înalt din lut se afla sprijinit de o stâncă subacvatică în dreptul punctului Punta Chiappa, lângă satul Camogli, în interiorul Zonei Marine Protejate Portofino. Astfel de recipiente erau folosite pentru transportul vinului pe Marea Mediterană, în urmă cu peste 2.000 de ani.
În momentul în care scafandrii s-au întors, ei au găsit nouă amfore înghesuite într-o porțiune îngustă a fundului stâncos al mării. Potrivit sursei citate, multe dintre ele erau acoperite atât de mult de organisme marine, încât ajunseseră să fie fixate în substrat.
Autoritatea pentru patrimoniu din Liguria – Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria (SABAP-Liguria) – a anunțat descoperirea joi, 22 octombrie 2026, confirmând că situl corespundea unuia semnalat în 1959 de un pionier italian al scufundărilor, dar care a fost apoi pierdut timp de peste șase decenii.
Presa italiană l-a supranumit "relitto fantasma", adică "epava-fantomă", iar suspiciunile că situl ar fi fost jefuit datează încă de la o scufundare efectuată în 1960.
Un pionier al scufundărilor a anunţat descoperirea în 1959
Pe 7 noiembrie 1959, Duilio Marcante (1914 - 1985) se scufunda în largul Punta Chiappa alături de scafandri ai carabinierilor, când a observat mai multe amfore înțepenite între stânci. Depunerile groase de concrețiuni le fixaseră de fundul mării. În apropiere se aflau și alte obiecte, iar Marcante bănuia că, la baza stâncii, se găsea o grămadă mai mare de mărfuri, parțial îngropată în mâl.
Fiind o figură de pionierat în domeniul scufundărilor cu echipament autonom din Italia, Duilio Marcante participase, în anul precedent, la excavarea epavei romane de la Spargi, în largul Sardiniei.
Două zile mai târziu, pe 9 noiembrie, echipa sa a recuperat două amfore intacte pentru a preveni furtul acestora. Pe 10 noiembrie, Marcante a anunţat oficial descoperirea către oficiul pentru antichități din Liguria și către Centrul Experimental de Arheologie Subacvatică din Albenga, a transmis Autoritatea pentru patrimoniu din Liguria.
Conform jurnaliştilor publicaţiei Daily Galaxy, centrul era condus de Nino Lamboglia (1912 - 1977), considerat pe scară largă unul dintre fondatorii arheologiei subacvatice din Italia. După ce a primit raportul lui Marcante, echipa sa a planificat o nouă cercetare a sitului pentru primăvara următoare.
O amforă romană, legată cu o frânghie
Pe 8 și 9 mai 1960, Gianni Roghi, colaborator al centrului condus de Nino Lamboglia, s-a întors la Punta Chiappa împreună cu Duilio Marcante și carabinierii. Aceștia au căutat grămada de mărfuri descrisă de Marcante, însă nu au găsit-o nicăieri. Dispăruse și depozitul despre care acesta credea că era îngropat sub sedimente.
Ceea ce au descoperit a fost însă îngrijorător: o amforă legată cu o frânghie subțire, pregătită, se pare, pentru a fi scoasă la suprafață, și trei amfore sparte, rămase încă prinse în concrețiuni. Scufundătorii au bănuit că cineva jefuise deja situl.
În septembrie 1961, Nino Lamboglia a prezentat cazul la cel de-al treilea Congres Internațional de Arheologie Subacvatică, organizat la Barcelona. El a descris un grup de amfore aflate la o adâncime de aproximativ 45 de metri, în apropierea extremității Punta Chiappa, explicând că adâncimea și relieful abrupt și accidentat al fundului mării împiedicaseră continuarea cercetărilor.
În deceniile care au urmat, poziția exactă a sitului a fost treptat uitată.
Nouă amfore de la sfârșitul secolului al II-lea î.Hr.
Cele mai recente scufundări au fost efectuate împreună cu Serviciul Tehnic de Arheologie Subacvatică (STAS) din cadrul Autorităţii pentru patrimoniu din Liguria. O primă cercetare a identificat și cartografiat nouă amfore, încastrate de-a lungul unor fisuri din peretele stâncos. Dispunerea lor este compatibilă cu împrăștierea încărcăturii unei nave comerciale scufundate.
Două dintre vasele cele mai expuse au fost recuperate, deoarece zona este frecventată de scafandri amatori, iar amforele riscau să fie deteriorate sau furate.
Până în prezent, nu a fost descoperit niciun fragment din corpul navei. Dimensiunile acesteia rămân necunoscute, fiind deja planificate cercetări suplimentare pentru a explora formațiunile stâncoase din jur și sedimentele de pe fundul mării, în căutarea unor elemente suplimentare din încărcătură sau a unor urme ale navei.
