Primele dovezi arheologice ale unei lupte între un gladiator și un leu. Ce au mai dezvăluit cercetătorii în noul studiu

Mușcăturile de leu identificate pe un schelet oferă primele dovezi arheologice ale luptor pe care gladiatorii le-au purtat cu temutele fiare sălbatice. Potrivit jurnaliştilor de la The Independent, semnele au fost descoperite pe scheletul unui tânăr roman care era îngropat într-un mormânt din Anglia, aflat într-un sit considerat acum a fi singurul cimitir roman de gladiatori bine conservat întreaga lume.

Examinarea scheletului unui tânăr, care a murit pe când avea între 26 și 35 de ani, a arătat că urmele de mușcături şi găurile "neobișnuite" din zona pelvisului au fost, cel mai probabil, provocate de un leu. Într-un nou studiu, publicat în revista PLOS ONE, descoperirea a fost catalogată de oamenii de ştiinţă ca fiind "extraordinar de interesantă". Rămășițele umane au fost descoperite în 2004 în cimitirul din Driffield Terrace, o localitate situată în afara orașului York din Regatul Unit. Acesta a fost unul dintre cele peste 80 de schelete găsite acolo în urmă cu 21 de ani, au mai relatat jurnaliştii publicaţiei britanice.

Urmele de mușcături găsite pe scheletul unui gladiator roman reprezintă primele dovezi arheologice ale unei lupte între un om și o mare felină, au precizat arheologii, conform The Independent. Deşi, în istorie se vorbeşte şi de lupte ale gladiatorilor cu tigri, cercetătorii susţin că în acest caz ar fi vorba despre un leu.

Malin Holst, lector în osteoarheologie la Universitatea din York, a spus că în cei 30 de ani ai săi de analiză a scheletelor, nu a mai văzut nimic de genul acesta.

"Găurile de mușcătură au fost, foarte probabil, făcute de un leu, ceea ce confirmă faptul că scheletele îngropate în cimitir erau gladiatori, nu soldați sau sclavi, așa cum s-a crezut inițial, și reprezintă prima confirmare osteologică a interacțiunii umane cu carnivore mari într-un context de luptă sau divertisment în lumea romană", a declarat doamna Holst, co-autoare a studiului de la Universitatea Maynooth din Irlanda, potrivit The Independent.

"Noi credem că acesta este primul exemplu în care a fost identificat un semn de mușcătură pe astfel de rămășițe", a declarat profesorul Tim Thompson, autorul principal al noului studiu de la Universitatea Maynooth din Irlanda.

Profesorul Tim Thompson a mai explicat că s-a putut stabili cu exactitate că mușcăturile au fost făcute în preajma decesului bărbatului și că este exclusă posibilitatea ca perforațiile de la nivelul pelvisului să fi fost făcute de un animal necrofag, după moartea acestuia.

Locația mușcăturilor de felină a oferit cercetătorilor mai multe informații privind circumstanțele morții gladiatorului, au scris jurnaliştii de la BBC. Bazinul, a explicat Tim Thompson, "nu este locul în care leii atacă în mod normal, așa că noi credem că acest gladiator se lupta într-un spectacol iar leul l-a mușcat și l-a târât de șold".

"De ani de zile înțelegerea noastră a luptei cu gladiatori romani și a spectacolelor cu animale s-a bazat în mare măsură pe texte istorice și reprezentări artistice... Această descoperire oferă prima dovadă directă, fizică, că astfel de evenimente au avut loc în această perioadă, remodelând percepția noastră asupra culturii romane din regiune", a mai precizat profesorul Tim Thompson, de la Maynooth University din Irlanda.

Conform The Independent, cercetătorii au folosit scanarea 3D pentru a examina rănile de pe rămășițele gladiatorului care fusese decapitat. Ceea ce i-a intrigat au fost urmele circulare neobișnuite aflate de-a lungul oselor sale de șold.

Înmormântările de la situl de lângă oraşul York au fost datate ca având loc între secolul al II-lea d.Hr. și sfârșitul secolului al IV-lea d.Hr., ceea ce înseamnă că tânărul gladiator a fost înmormântat cu aproape 1825 sau 1725 de ani în urmă.