Creierul uman este mai mic decât era în urmă cu zeci de mii de ani, în ciuda evoluției, iar oamenii de știință nu știu încă exact de ce. Potrivit unor cercetări publicate de-a lungul ultimelor decenii, volumul mediu al creierului uman a scăzut cu aproximativ 150 de centimetri cubi față de perioada târzie a Pleistocenului, echivalentul volumului unei mingi de tenis.
Potrivit specialiștilor, în prezent, creierul uman este cu aproximativ 8,5% mai mic decât cel al oamenilor care au trăit acum zeci de mii de ani, scrie Space Daily.
În trecut, media era de aproximativ 1.458 de centimetri cubi.
Media actuală se situează între 1.300 și 1.350 de centimetri cubi. Diferența de aproximativ 150 de centimetri cubi corespunde, aproximativ, volumului unei mingi de tenis.
Deși tocmai evoluția ar fi trebuit să contribuie la creșterea procentului, oamenii de știință au încercat să afle care sunt motivele pentru care volumul acestuia a scăzut.
În diferite studii, cercetătorii au lansat mai multe ipoteze, mai ales pentru că nimeni din comunitatea științifică nu a reușit încă să stabilească nici când exact a avut loc reducerea, nici ce anume a cauzat-o.
Volumul creierului a crescut câteva sute de ani, apoi a scăzut brusc
Până în anii 2000, diferite studii au arătat că dimensiunea creierului uman a crescut constant.
Cu toate acestea, tendința s-a inversat la un moment dat, iar reducerea dimensiunii creierului s-a produs într-un ritm mult mai rapid decât creșterea anterioară.
Un studiu publicat în 2021 de cercetători de la Dartmouth College și alte universități americane a analizat aproape 1.000 de măsurători craniene, provenite atât din fosile, cât și de la oameni moderni.
Rezultatele sugerează că reducerea dimensiunii creierului ar fi început, de fapt, în urmă cu aproximativ 3.000 de ani.
De ce s-ar fi putut micșora creierul
Cercetătorii au prezentat în diferite studii ipoteze pentru care dimensiunea creierului uman ar fi putut scădea, însă niciuna dintre acestea nu are un consens științific.
Una dintre acestea este ipoteza externalizării sociale, propusă de DeSilva și colaboratorii săi. Conform acestei perspective, sarcina cognitivă a fost distribuită progresiv între populațiile alfabetizate, sistemele de scriere, tradițiile orale și structurile sociale, ceea ce a redus astfel presiunea de selecție asupra dimensiunii creierului individual.
O altă ipoteză este cea legată de dimensiunea corpului uman.
Cercetătorii spun că oamenii au devenit, în medie, mai mici în ultimii ani, posibil din cauza schimbărilor alimentare apărute odată cu dezvoltarea agriculturii.
A treia este ipoteza dietei agricole. Trecerea la o alimentație bazată pe cereale, care a început cu aproximativ 12.000 de ani în urmă în diferite regiuni, a dus la scăderea calității nutriționale generale în comparație cu dieta vânătorilor-culegătorilor care a precedat-o.
Menținerea țesutului cerebral necesită un consum energetic ridicat, iar aportul nutrițional redus ar fi putut genera o presiune de selecție în favoarea creierelor mai mici.
Ipotezele nu se exclud reciproc, iar majoritatea cercetătorilor din domeniu sunt de acord că, probabil, o combinație de factori este responsabilă pentru acest fenomen.
Cercetătorii subliniază însă că un creier mai mic nu înseamnă neapărat o inteligență mai redusă.
Ştiri video recomandate
