Telescopul Spaţial James Webb (JWST) a descoperit cea mai îndepărtată galaxie observată până în prezent, depăşindu-şi din nou propriul record, transmite vineri Space.com care citează un studiu apărut la 23 mai 2025 în arhiva preprint arXiv şi acceptat pentru publicare în numărul din ianuarie 2026 al Open Journal of Astrophysics, potrivit Agerpres.
Galaxia, denumită MoM-z14, este "cea mai îndepărtată sursă spectroscopică confirmată până în prezent, extinzând frontiera observabilă până la aproximativ 280 de milioane de ani după Big Bang", conform cercetătorilor.
Cu alte cuvinte, această galaxie a emis prima lumină la doar 280 de milioane de ani după naşterea Universului, iar după o lungă călătorie prin spaţiu, această lumină a fost în sfârşit captată de senzorii în infraroşu ai JWST.
"Cu JWST suntem capabili să vedem mai departe decât au putut oamenii vreodată, şi nu seamănă deloc cu ceea ce credeam, ceea ce este atât provocator, cât şi interesant", a declarat autorul principal al studiului, Rohan Naidu, de la Institutul Kavli pentru Astrofizică şi Cercetare Spaţială din cadrul Institutului de Tehnologie din Massachusetts, într-un comunicat al NASA din 28 ianuarie.
De la începutul funcţionării în 2022, JWST a observat mai multe galaxii străvechi decât se aşteptau oamenii de ştiinţă, contestând teoriile anterioare despre începuturile Universului. "Această populaţie neaşteptată a electrizat comunitatea şi a ridicat întrebări fundamentale despre formarea galaxiilor în primii 500 (de milioane de ani după Big Bang)", au scris autorii în studiu.
Pe măsură ce apar tot mai multe exemple, oamenii de ştiinţă lucrează pentru a confirma dacă aceste obiecte luminoase sunt într-adevăr galaxii străvechi. Naidu şi colegii săi au analizat imaginile JWST existente pentru potenţiale galaxii timpurii pentru a le verifica. După ce au identificat MoM-z14 ca o posibilă ţintă, au îndreptat telescopul către acest obiect în aprilie 2025.
O modalitate prin care oamenii de ştiinţă pot evalua vârsta unui obiect astronomic este prin măsurarea deplasării sale spre roşu. Pe măsură ce Universul se extinde, lumina emisă de obiectele îndepărtate tinde spre lungimi de undă mai mari, "mai roşii". Cu cât lumina a călătorit mai departe şi mai mult, cu atât deplasarea sa spre roşu este mai mare.
În noul studiu, care nu a fost încă evaluat inter pares, echipa a confirmat deplasarea spre roşu a lui MoM-z14 ca fiind de 14,44 - mai mare decât cea a galaxiei considerată anterior drept cea mai îndepărtată, JADES-GS-z14-0, la 14,18.
MoM-z14 este destul de compactă pentru cantitatea de lumină pe care o emite. Are un diametru de aproximativ 240 de ani-lumină, de aproximativ 400 de ori mai mică decât galaxia noastră. Ea conţine aproximativ la fel de multă masă ca Micul Nor al lui Magellanic, o galaxie pitică care orbitează Calea Lactee.
Cercetătorii au observat MoM-z14 în timpul unui moment de formare rapidă a stelelor. Această galaxie este bogată în azot în raport cu carbonul, la fel ca roiurile globulare observate în Calea Lactee.
Se crede că aceste grupuri străvechi de mii până la milioane de stele s-au format în primele câteva miliarde de ani ale Universului, ceea ce le face cele mai vechi stele cunoscute din cosmosul apropiat.
Deşi oamenii de ştiinţă încă îşi propun să confirme existenţa mai multor posibile galaxii cu deplasare spre roşu ridicată, cercetătorii se aşteaptă să găsească şi mai mulţi candidaţi cu ajutorul Telescopului Spaţial Roman Nancy Grace, un telescop cu infraroşu conceput pentru a observa o mare porţiune a cerului, care ar putea fi lansat chiar la sfârşitul anului 2026.
Dar, până atunci, JWST ar putea să-şi doboare din nou propriul record. "JWST în sine pare pregătit să ofere o serie de mari expansiuni ale frontierei cosmice", au scris autorii. "Deplasări spre roşu anterior de neimaginat, care se apropie de era primelor stele, nu mai par aşa de îndepărtate", au mai scris ei.
