Un nou studiu arată că în peștera antică a "moașei lui Iisus" ar putea fi îngropată, de fapt, o prinţesă

O peșteră din Israel, despre care anterior se credea că are legătură cu Iisus, ar putea fi, de fapt, locul de înmormântare al unei alte persoane din acea perioadă: Salomeea, sora regelui iudeu Irod cel Mare, potrivit unui nou studiu. Ipoteza se bazează pe analiza ornamentelor și a arhitecturii sitului, care, potrivit arheologilor, sugerează că acolo ar fi putut fi îngropat un membru al familiei regale herodiene în secolul I î.Hr., într-o perioadă în care Iudeea era un regat client al Imperiului Roman, scrie Live Science.

Totuși, autorii studiului atrag atenția că este posibil ca o altă persoană, purtând numele Salome, să fie înmormântată în peșteră.

"Nu cred că trebuie să fie neapărat mormântul Salomeei, sora lui Irod. Este doar una dintre ipoteze", a declarat arheologul Vladik Lifshits, de la Autoritatea pentru Antichități din Israel (IAA). 

‹ ›

Lifshits a redactat studiul împreună cu colegul său, arheologul Nir-Shimshon Paran, iar concluziile apar în cel mai recent număr al revistei IAA, Atiqot, care sugerează că "Peștera Salomeei" ar putea fi locul de înmormântare al unui membru al aristocrației iudee.

Peștera, situată la aproximativ 48 de kilometri sud-vest de Ierusalim, a devenit celebră în epoca bizantină ca loc de pelerinaj creștin, fiind considerată locul unde ar fi fost înmormântată Salomeea – despre care tradiția spunea că ar fi fost "moașa lui Iisus", deși numele Salome era destul de comun în acea perioadă.

Arhitectură monumentală

Asocierea mormântului cu o persoană numită Salome provine de la descoperirea unui osuar (un sicriu pentru oase) inscripționat cu acest nume. Deși Ierusalimul a fost cucerit de Califatul Islamic în secolul al VII-lea, pelerinii creștini au continuat să viziteze situl până în secolul al IX-lea. Cu toate acestea, identitatea reală a persoanei înmormântate acolo rămâne necunoscută.

Peștera a fost redescoperită de braconieri în urmă cu aproximativ patru decenii, iar arheologii au început să o exploreze în 1984. Recent, IAA a inclus situl pe "Drumul Regilor Iudeei", un traseu de 100 km ce conectează mai multe situri arheologice importante din centrul Israelului.

Printre artefactele descoperite în peșteră se numără sute de lămpi din lut, datate în secolele VIII–IX, care, potrivit arheologilor, care ar fi fost vândute pelerinilor pentru a le lumina calea în interiorul peșterii.

Deși multe dintre decorațiunile originale au fost îndepărtate, Lifshits afirmă că arhitectura impunătoare, inclusiv o curte largă la intrare, sugerează că acolo ar fi fost îngropat cineva dintr-o familie regală. Descoperirea unor vile luxoase în apropiere susține ideea că situl aparținea unei familii foarte înstărite.

Familia regală herodiană

Irod cel Mare, originar din Idumeea (sudul Țării Sfinte), a ajuns la putere cu sprijin roman și a domnit în Iudeea între anii 37 și 4 î.Hr. El este cunoscut în tradiția creștină pentru ordinul de a ucide toți pruncii de parte bărbătească din Betleem – episodul cunoscut sub numele de "Masacrul Nevinovaților" – deși majoritatea istoricilor consideră că acest eveniment nu a avut loc.

Totuși, Irod a fost considerat un conducător capabil, remarcându-se prin proiectele sale arhitecturale, cum ar fi restaurarea celui de-al Doilea Templu din Ierusalim. Zidurile masive construite atunci stau și astăzi în picioare, fiind cunoscute ca Zidul Plângerii.

Sora lui Irod, Salomeea, a fost o figură influentă la curtea regală și este menționată în surse antice ca fiind implicată în mai multe execuții din familie. Nepoata lui Irod purta același nume – Salome – și este cunoscută din Noul Testament drept cea care a cerut, simbolic, capul lui Ioan Botezătorul pe o tavă.

Salomeea, sora lui Irod, ar fi murit în jurul anului 10 d.Hr., iar tânăra Salome ar fi decedat în anii ’50–’60 d.Hr.

Arheologul Boaz Zissu, de la Universitatea Bar-Ilan, care nu a participat la studiu, a declarat că teoria conform căreia peștera ar fi locul de înmormântare al Salomeei herodiene este interesantă, dar nu poate fi susținută fără dovezi mai solide.

"Autorii au dreptate să identifice faza originală a peșterii ca un mormânt monumental al elitelor din perioada herodiană. Dar pentru a afirma că mormântul aparține Salomeei, sora lui Irod, este nevoie de dovezi mai riguroase", a spus Zissu.