Un student a reușit să ofere o explicație pentru una dintre enigmele care i-au intrigat mult timp pe astronomi: obiectele înghețate din regiunile îndepărtate ale sistemului nostru solar care seamănă cu niște oameni de zăpadă, scrie The Independent.
Aceste corpuri cerești sunt formate din două sfere unite, lipite una de cealaltă. Ele se găsesc în Kuiper Belt, o vastă zonă situată dincolo de planeta Neptun, populată cu rămășițe înghețate din perioada formării sistemului solar. Spre deosebire de centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter, această regiune este mult mai îndepărtată.
Misterul a fost mult timp următorul: cum au reușit două corpuri fragile să ajungă lipite unul de celălalt fără să fie distruse într-o coliziune violentă?
Jackson Barnes, doctorand la Michigan State University, a creat prima simulare computerizată care arată că aceste forme pot apărea natural printr-un proces relativ simplu, și anume colapsul gravitațional. Studiul a fost publicat în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.
Primele imagini detaliate ale unui astfel de corp au fost obținute în ianuarie 2019
Colapsul gravitațional are loc atunci când materia se contractă sub propria greutate, forța gravitației depășind alte influențe care ar putea dispersa particulele. Modelele anterioare tratau corpurile care se ciocnesc ca pe niște mase fluide ce se contopesc rapid într-o singură sferă, ceea ce nu putea explica apariția binarelor de contact. Noua simulare, realizată cu ajutorul unor sisteme performante de calcul, permite obiectelor să-și păstreze structura și să se apropie lent, până când ajung să se atingă ușor și să rămână unite.
Alte teorii sugerau că ar fi fost nevoie de condiții rare sau de evenimente excepționale pentru a produce aceste forme. Însă cercetătorii susțin că o explicație atât de complicată nu se potrivește cu frecvența lor aparentă. Dacă unul din zece astfel de obiecte are această formă, procesul de formare nu poate fi unul rar.
Primele imagini detaliate ale unui astfel de corp au fost obținute în ianuarie 2019, când sonda spațială New Horizons, aparținând NASA, a survolat un obiect din Kuiper Belt supranumit Ultima Thule. Fotografiile au determinat comunitatea științifică să reanalizeze și alte corpuri îndepărtate, constatând că forma de „om de zăpadă” este mult mai comună decât se credea.
Cercetătorii consideră că noul model ar putea ajuta și la înțelegerea unor sisteme mai complexe
În această regiune rar populată, coliziunile sunt puține, ceea ce explică de ce aceste structuri aparent fragile au supraviețuit atâta timp. Fără impacturi majore care să le destrame, cei doi „lobi” rămân uniți, iar multe dintre aceste obiecte prezintă foarte puține cratere.
Simularea lui Barnes arată că un nor de particule care se rotește poate colapsa sub efectul gravitației și se poate fragmenta în două corpuri distincte ce ajung să orbiteze unul în jurul celuilalt. În timp, orbitele lor se apropie treptat, până când cele două mase se ating delicat și fuzionează, păstrându-și forma rotunjită.
Deși ideea colapsului gravitațional fusese propusă anterior, până acum nu existau modele suficient de detaliate pentru a o testa riguros. Cercetătorii consideră că noul model ar putea ajuta și la înțelegerea unor sisteme mai complexe, formate din trei sau mai multe corpuri.
Ştiri video recomandate
