Sonda spațială Voyager 1, lansată în 1997, își continuă călătoria fără drum de întoarcere în afara sistemului nostru solar. Spre finalul anului 2026, Voyager 1 va stabili un nou record: va deveni prima navă construită de om care se va afla atât de departe de Pământ încât un semnal radio trimis de pe Terra va avea nevoie de 24 de ore, adică o zi-lumină, pentru a ajunge la ea, relatează New Atlas.
Potrivit teoriei lui Albert Einstein, viteza luminii este cea mai mare posibilă în Univers. Deși poate suna ca o limitare arbitrară, la 299.388 km/s aceasta este mai mult decât suficientă în majoritatea situațiilor, cu excepția celor în care întârzierile contează, cum ar fi la nivelul tehnologiei moderne.
De asemenea, deși viteza luminii este...rapidă, Universul este..., așa cum menționează faimoasa carte Ghidul Autostopistului Galactic, incredibil de mare. Acest lucru înseamnă că dacă trebuie să parcurgi distanțe mari, viteza luminii începe să devină evidentă într-un mod în care nu îl putem percepe pe Pământ.
Un exemplu concludent este cel al aselenizărilor de acum 50 de ani. Atunci când vizionați înregistrările cu astronauții pe Lună, în timp ce comunică cu Centrul de Control din Houston, se poate observa o întârziere de aproximativ 2,6 secunde între întrebare și răspuns. Asta pentru că un semnal radio are nevoie de 1,3 secunde să parcurgă cei 363.000 km dintre Pământ și Lună.
Dacă ar fi să ajungem pe Mare, această întârziere ar crește la patru minute. În cazul Jupiter întârzierea este de 52 de minute, iar dacă astronauții ar ajunge pe Pluto ar dura 6,8 ore ca mesajele lor să ajungă pe Pământ. Nu e de mirare astfel că sondele spațiale trebuie să funcționeze autonom: dacă ar aștepta instrucțiuni în timp real, unele rovere marțiene ar fi sfârșit în prăpăstii înainte ca echipa de pe Pământ să reacționeze.
Dar toate aceste cifre pălesc în comparație cu Voyager 1. Lansată în 1977, sonda a survolat Jupiter și Saturn, apoi a continuat pe o rută fără întoarcere spre spațiul interstelar. În ciuda vârstei de aproape 50 de ani și a condițiilor extreme, încă funcționează, iar NASA vrea să o mențină activă până când energia nucleară se va epuiza, probabil în aproximativ un an.
Chiar și după ce nu va mai funcționa, la fel ca sora sa, Voyager 2, sonda Voyager 1 va continua să se îndepărteze de Pământ. Astfel, timpul necesar luminii pentru a ajunge la ea va crește. În prezent, Voyager 1 se află la 25,3 miliarde kilometri de Pământ, iar un semnal radio are nevoie de 23 de ore, 32 de minute și 35 de secunde pentru a ajunge la destinație.
Dar, în aproximativ un an, în prezent data estimată fiind de 15 noiembrie 2026, Voyager 1 va depăși distanța de 25,9 miliarde kilometri, moment în care un semnal de la Pământ va avea nevoie de fix 24 de ore ca să ajungă la sondă. Adică o zi-lumină distanță.
Voyager 2 se află ceva mai aproape de Terra, la „numai” 19,5 ore-lumină. Cu toate acestea, NASA menține legătura cu ambele sonde prin rețeaua Deep Space Network. Totuși, începând cu anul viitor, orice comandă trimisă spre Voyager 1 va avea nevoie de două zile doar pentru a primi confirmarea, ceea ce face operarea sondei un exercițiu de răbdare extremă pentru inginerii agenției spațiale.
Ştiri video recomandate
