Enclava portugheză din inima Elveției. Cum au ajuns localnicii minoritari la ei în țară

La doar câțiva pași de stațiunea selectă Zermatt, micul sat Täsch din cantonul Valais are cea mai mare proporție de străini din Elveția. De câțiva ani, comunitatea portugheză o depășește numeric pe cea locală, impactând puternic viața satului.

La prima vedere, puține locuri sunt mai tipic elvețiene decât Täsch, cu chalet-urile sale tradiționale din lemn, traseele de drumeții și apropierea de Matterhorn - un munte atât de iconic încât a fost mult timp pe ambalajele ciocolatei Toblerone. Micul sat valaisan, așezat într-o vale la peste 1.400 de metri altitudine, este cunoscut ca fiind poarta principală către destinația turistică elvețiană Zermatt, relatează Swissinfo.

‹ ›

Cu alte cuvinte, când călătorii ajung în Täsch, pășesc în Elveția de tip „carte poștală”. Totuși, acesta este unul dintre locurile cu cel mai redus număr de vorbitori nativi ai dialectului local Wallisertitsch, un dialect de germană elvețiană.

Satul are, de fapt, cea mai mare proporție de rezidenți străini din țară. Din cei 1.366 de locuitori permanenți înregistrați în 2023, nu mai puțin de 848 – adică 62% – nu erau elvețieni, conform Biroului Federal de Statistică. În total, aproape 40 de naționalități s-au stabilit aici.

Într-o țară în care străinii constituie peste un sfert din populație, nu este surprinzător că unele locuri au un procent ridicat de non-naționali. Totuși, există doar câteva municipalități care – ca și Täsch – au mai mulți rezidenți non-elvețieni decât elvețieni.

Dar ceea ce face Täsch cu adevărat remarcabil este faptul că cel mai mare grup populațional este format din străini. De câțiva ani, cetățenii portughezi îi depășesc numeric pe cei elvețieni (41% față de 38% din populația satului).

Peste 255.000 de portughezi trăiesc în Elveția, ceea ce îi face a treia cea mai numeroasă naționalitate străină din țară. Cantonul Valais, în special valea Zermatt, s-a dovedit a fi o atracție puternică pentru ei.

Muncitorii străini asigură funcționarea Zermattului

Motivul este atracția puternică a orașului Zermatt. A treia municipalitate cea mai vizitată din Elveția, aceasta primește turiști din întreaga lume. În 2024 s-au înregistrat 1,6 milioane de nopți de cazare în hoteluri, distribuite pe tot anul.

Pentru a menține această „mașinărie” turistică în funcțiune este necesară o forță considerabilă de muncă, majoritar străină – în principal portugheză. În Zermatt, sute de imigranți lucrează în spate, pentru salarii mici, în sectorul hotelier și de alimentație publică, în întreținere și servicii diverse.

Zermatt însuși are o populație străină importantă. Însă lipsa locuințelor accesibile și faptul că mașinile sunt interzise în sat îi determină pe mulți care lucrează acolo să locuiască în așezări din apropiere, precum Täsch, dar și Randa sau Saas-Fee.

Criza economică a stimulat imigrația portugheză

Imigranții portughezi sunt prezenți în zona Zermatt încă din anii 1980, când numeroși muncitori, în special necalificați, au venit în regiunile turistice alpin pentru locuri de muncă.

La începutul anilor 2000, intrarea în vigoare a acordului privind libera circulație a persoanelor a crescut imigrația în Elveția a cetățenilor din Uniunea Europeană, permițându-le să se stabilească permanent și să își ducă familiile acolo.

Criza economică a anilor 2010, care a afectat în special țările din sudul Europei – inclusiv Portugalia – a stopat această tendință. Acum că situația economică din Portugalia s-a îmbunătățit, creșterea populației portugheze în Täsch s-a stabilizat.

Ciocniri culturale

În vârful crizei din 2012, când fluxul de imigranți portughezi spre Täsch creștea, Swissinfo a relatat despre ciocnirea culturală creată atât pentru satul mic din Valaisul Superior, cât și pentru noii veniți.

Mai multe publicații internaționale, inclusiv BBC și ziarul portughez Público, și-au îndreptat atenția asupra acestei enclave portugheze de la poalele Matterhornului, unde la magazin se vând bacalhau și pastéis de nata și unde slujbele religioase se țin și în portugheză.

„Noi, portughezii, putem fi foarte gălăgioși”, a declarat cu umor un reprezentant al comunității vorbitoare de portugheză din sat pentru BBC. „Localnicii merg la culcare la ora 9, chiar 8:30, și nu apreciază foarte mult când facem zgomot până la ora 10. Cu asta trebuie să ne adaptăm”.

Între timp, un politician local din Täsch a spus pentru Swissinfo că relațiile cu portughezii sunt bune. Problemele principale, a precizat el, sunt nivelul slab de germană și participarea limitată în treburile comunității. Cu toate acestea, nivelul de integrare se îmbunătățește. „Portughezii investesc aici, cumpără proprietăți și deschid mici afaceri. Arată că sunt aici pentru a rămâne”, a spus el.

Coexistență pașnică

Într-un raport mai recent al SRF, mai mulți săteni au spus că străinii și elvețienii trăiesc mai mult unul lângă altul decât împreună. „Nu mai este un sat unit”, a spus un bărbat intervievat, menționând însă că nu are nimic împotriva celorlalți locuitori.

În același raport, responsabila de integrare Eva Jenni a vorbit despre o „coexistență pașnică”, în care „fiecare se lasă în pace pe celălalt”.

Politica de integrare din Täsch a primit recunoaștere ca un laborator pentru imigrație și coabitare. Autoritățile locale au adoptat acum câțiva ani o serie de măsuri pentru a întări legăturile între comunități, inclusiv accent puternic pe învățarea limbii germane în școli, campanii de informare și organizarea de evenimente interculturale.

Dar, după cum a subliniat Jenni, „nu poți obliga oamenii să se amestece”. Portughezii din Täsch „nu simt presiunea să se integreze”, a explicat ea. Majoritatea provin nu doar din aceeași țară, ci și din aceeași regiune, și au rude apropiate în zonă. Comunitatea rămâne strâns unită și oamenii ar putea duce viața de zi cu zi fără să fie nevoiți să vorbească germana.

Aceste provocări sunt însă mai puțin pregnante la a doua generație, majoritatea vorbind germană mai bine și având mai multe contacte cu populația locală.

În cele din urmă, mulți oameni din Täsch – a cărui populație locală scade de la an la an – recunosc ce datorează satul imigrației. „Dacă nu ar mai fi străini aici, am avea mai puțini muncitori în turism. Școlile s-ar închide, iar profesorii și-ar pierde mijloacele de trai. Ar fi o mulțime de probleme”, a concluzionat unul dintre locuitorii intervievați de SRF. „Oricum ai privi lucrurile, la final trebuie să trăim împreună.”