Furtunile erodează în fiecare an coastele spaniole, porţiuni întregi de plajă fiind restaurate cu tone de nisip şi ciment înainte de sosirea vizitatorilor din perioada estivală. Unele localităţi costiere vor, însă, să întrerupă acest cerc vicios şi caută soluţii alternative.
La nord de Barcelona, situaţia este deosebit de critică pe linia de cale ferată ce leagă capitala catalană de Mataró, care se întinde de-a lungul mării şi unde spaţiul dintre trenuri şi valuri se micşorează în fiecare iarnă, scrie Agerpres, care citează AFP.
Pe Montgat, plaja a dispărut, iar furtunile au scos la iveală roci cândva îngropate sub bancuri de nisip largi şi lungi.
Pe mica porţiune de plajă rămasă, Bruno Cambre, în vârstă de 37 de ani, pescuieşte aproape în fiecare zi împreună cu doi prieteni. "Marea a înghiţit tot nisipul şi a erodat pietrele. A provocat multe pagube, nu doar aici, ci de-a lungul întregii coaste", a declarat el pentru AFP. "Acum patru sau cinci ani, obişnuiam să mergem pe aceste plaje, iar nisipul se întindea foarte mult, până la 500 sau 700 de metri. Acum, nu mai sunt mai mult de 20 de metri", a adăugat el. Pescarul a declarat, de asemenea, că se teme pentru căsuţele pescarilor, "care vor dispărea în timp".
La sud de Barcelona, înghesuite între o mare din ce în ce mai turbulentă şi o faleză saturată de promenade şi de clădiri vaste, plajele se micşorează într-un ritm alarmant iarna, cum este cazul, spre exemplu, în Calafell. "O să începem să pierdem plaje în următorii zece ani", a avertizat Greenpeace Spania în raportul său din 2024 intitulat "Coasta spaniolă în pericol"
A continua să arunci tone de nisip pe plajă, doar pentru ca acesta să fie spălat de ape iarna, şi a înlocui pavajele de-a lungul promenadei de pe malul mării pentru a pregăti sosirea vizitatorilor de vară este "foarte costisitor şi foarte ineficient", a declarat pentru AFP Carla García Lozano, profesoară de geografie fizică la Universitatea din Girona.
În ultimii şase ani, ea a supravegheat regenerarea plajelor din Calafell, un oraş cu 30.000 de locuitori care se bazează în principal pe turism.
"În timpul furtunilor de iarnă, plajele se erodează, iar în perioadele cu vreme bună, când sunt mai puţine furtuni, adesea primăvara şi vara, mai ales vara, ele se regenerează natural", însă această "regenerare are loc doar în zone foarte naturale", a explicat ea.
Prin urmare, Calafell a început să testeze soluţii alternative pentru a readuce plajele la starea lor naturală, demontarea a 800 de metri pătraţi de promenadă de pe malul mării, îndepărtarea a două diguri, instalarea de bariere din stuf de-a lungul plajei pentru a reţine nisipul şi a crea dune, mutarea nisipului din zonele cu exces în cele cu deficit şi utilizarea dronelor pentru a monitoriza evoluţia bancurilor de nisip.
"Într-o zonă de 4.500 de metri pătraţi, am câştigat 1.000 de metri cubi de nisip", o "cantitate semnificativă", a subliniat Carla García Lozano. "În medie, aceasta reprezintă o înălţime de 25 de centimetri, dar în unele zone, se ajunge la un metru şi jumătate", a spus ea.
Alte oraşe de coastă învecinate procedează în mod similar şi elimină parcările de la marginea plajelor, debarcaderelor sau de lângă barurile de pe plajă.
Demolarea unei părţi din promenada de pe malul mării a dat rezultate bune, a declarat pentru AFP adjunctul pentru Mediu din Calafell, Aron Marcos Fernández, adăugând că municipalitatea ia în considerare chiar demolarea unei alte secţiuni. Dar, în general, consilierul local pledează pentru găsirea unui echilibru între renaturalizare şi utilizările turistice ale plajei. "Trebuie să înţelegem rolul social pe care plaja îl joacă în comunitate", a spus el.
În Sitges, o staţiune balneară renumită situată, de asemenea, la sud de Barcelona, autorităţile locale au ales să restaureze dunele, dar nu au nicio intenţie de a elimina o parte din promenadă. "Avem o promenadă veche de un secol şi este o promenadă unde populaţia desfăşoară o mulţime de activităţi", a declarat pentru AFP primarul Aurora Carbonell. "Face parte din istoria oraşului Sitges", a precizat oficialul.
Pentru Spania, soluţiile care trebuie găsite nu ţin doar de mediu. Ţara primeşte anual aproape 100 de milioane de turişti aflaţi în căutare de soare şi plajă, ceea ce reprezintă o creştere neaşteptată echivalentă cu 12,6% din PIB-ul său - peste 200 de miliarde de euro anual - generând 2,7 milioane de locuri de muncă.
Ştiri video recomandate
