Corpul nostru are nevoie de hrană pentru a produce energie, așa că este normal să simțim foame după câteva ore fără mâncare. Totuși, dacă senzația de foame persistă chiar și după masă, poate fi un semn că există o problemă de sănătate.
Termenul medical folosit pentru foamea excesivă este polifagia. Dacă simți mereu nevoia să mănânci, este recomandat să consulți un medic pentru a identifica posibilele cauze.
Diabetul
Una dintre principalele cauze ale foamei constante este diabetul. Organismul transformă zahărul din alimente în glucoză, care reprezintă sursa principală de energie. Însă, în cazul persoanelor cu diabet, glucoza nu ajunge în celule așa cum ar trebui, iar corpul o elimină prin urină. Acest lucru duce la o nevoie constantă de a consuma mai multă hrană. Persoanele cu diabet de tip 1, în special, pot mânca foarte mult, dar, în același timp, pot pierde în greutate. Alte simptome ale diabetului includ setea excesivă, urinarea frecventă, vederea încețoșată, rănile care se vindecă greu, furnicăturile la nivelul mâinilor și picioarelor, precum și oboseala persistentă.
Hipoglicemia
O altă cauză frecventă a foamei excesive este hipoglicemia, adică scăderea nivelului de zahăr din sânge. Deși această problemă este întâlnită mai ales la persoanele cu diabet, poate fi provocată și de alte afecțiuni, cum ar fi hepatita, bolile renale sau anumite tumori pancreatice. Hipoglicemia severă poate face ca o persoană să pară în stare de ebrietate, având dificultăți de vorbire și mers. Alte simptome includ anxietatea, transpirația excesivă, tremurăturile și senzația că inima bate neregulat.
Lipsa somnului
Lipsa somnului este un alt factor care poate contribui la senzația constantă de foame. Atunci când nu dormi suficient, hormonii care controlează apetitul sunt afectați, ceea ce duce la o creștere a senzației de foame și la dificultatea de a te simți sătul. Persoanele private de somn au tendința de a consuma mai multe alimente bogate în calorii și grăsimi. Pe lângă creșterea apetitului, lipsa odihnei poate provoca dificultăți de concentrare, schimbări de dispoziție, lipsă de coordonare și creștere în greutate.
Stresul
Stresul este, de asemenea, un factor care poate contribui la senzația de foame excesivă. Atunci când o persoană este stresată, organismul eliberează cortizol, un hormon care poate crește apetitul. Mulți oameni aflați în situații de stres resimt o nevoie crescută de a consuma alimente bogate în zahăr și grăsimi, deoarece acestea pot oferi o senzație temporară de confort. Totuși, acest obicei poate duce la creștere în greutate și la alte probleme de sănătate. Alte efecte ale stresului includ oboseala, durerile de cap, problemele de somn și durerile de stomac.
Tipul alimentelor consumate
Dieta joacă și ea un rol important în senzația de foame. Nu toate alimentele oferă aceeași senzație de sațietate. De exemplu, proteinele și fibrele ajută la menținerea senzației de sațietate mai mult timp, în timp ce alimentele procesate, cum ar fi produsele de patiserie, pâinea albă și fast-food-ul, sunt digerate rapid și pot duce la senzația de foame la scurt timp după masă. Consumul de grăsimi sănătoase, cum ar fi cele din nuci, pește și ulei de floarea-soarelui, poate contribui la un echilibru alimentar mai bun.
Medicamente
Anumite medicamente pot influența, de asemenea, apetitul. Unele antihistaminice, folosite pentru tratarea alergiilor, precum și anumite antidepresive, steroizi sau medicamente pentru diabet pot crește pofta de mâncare. Dacă ai observat o creștere a senzației de foame după începerea unui tratament, este bine să discuți cu medicul despre posibile alternative.
Sarcină
În cazul femeilor însărcinate, senzația de foame crescută este normală, deoarece organismul are nevoie de mai mulți nutrienți pentru dezvoltarea bebelușului. De obicei, femeile însărcinate iau în greutate treptat pe parcursul sarcinii, iar alte semne care pot indica o sarcină includ menstruația întârziată, greața, urinarea frecventă și sensibilitatea sânilor.
Probleme ale glandei tiroide
Problemele cu tiroida pot fi și ele o cauză a senzației constante de foame. Glanda tiroidă controlează rata metabolică a organismului, iar atunci când aceasta funcționează prea intens, așa cum se întâmplă în cazul hipertiroidismului, apetitul poate crește semnificativ. Alte simptome ale hipertiroidismului includ ritmul cardiac accelerat, nervozitatea, transpirația excesivă, slăbiciunea musculară și setea crescută.
Consumul băuturilor dietetice
Consumul de băuturi dietetice, precum sucurile fără zahăr, poate, paradoxal, să stimuleze senzația de foame. Îndulcitorii artificiali din aceste băuturi induc creierului așteptarea unor calorii, iar când acestea nu sunt primite, corpul declanșează senzația de foame. Dacă băuturile dietetice îți provoacă poftă de mâncare, este posibil să experimentezi și dureri de cap, pofte intense de zahăr și chiar creștere în greutate.
Deshidratare
Deshidratarea este un alt factor care poate fi confundat cu foamea. Uneori, senzația de sete poate fi interpretată greșit de creier ca fiind foame. Alte semne ale deshidratării includ amețelile, oboseala și urina închisă la culoare. Unele studii sugerează că un pahar de apă consumat înainte de masă poate ajuta la reducerea aportului caloric.
Activitatea fizică
Nu în ultimul rând, nivelul de activitate fizică influențează apetitul. Persoanele care fac exerciții fizice în mod regulat ard mai multe calorii, ceea ce poate duce la o creștere a senzației de foame. Aceasta este o reacție naturală a organismului, deoarece corpul are nevoie de mai mult combustibil pentru a susține activitatea fizică intensă.
Ştiri video recomandate
