Rata sărăciei relative situează România pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, conform celor mai recente date publicate de Eurostat. Deşi poate părea paradoxal, creşte obezitatea, în timp ce sărăcia persistă, iar alimentele se îndreaptă spre groapa de gunoi.
Datele Ministerului Agriculturii arată că românii aruncă peste 10% din alimentele pe care le cumpără, mare parte reprezentând produse de panificaţie. Cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare, în timp ce aproximativ un copil din doi (46%), cu vârsta de până la 6 ani, în România, se află în risc de sărăcie şi excluziune socială. Mai mult, un procent de 15% din populaţie este obeză, iar o treime supraponderală. Cei care câştigă cei mai mulţi bani fac şi cea mai mare risipă. Datele Ministerului Mediului arată că, spre deosebire de industrie, populaţia generează mai multe deşeuri alimentare.
În rândul persoanelor care muncesc, statistica Eurostat situează ţara în fruntea clasamentului european din punctul de vedere al sărăciei. În ceea ce priveşte inegalitatea veniturilor, raportul arată acelaşi lucru. În România, cei mai bogaţi 20% dintre cetăţeni au venituri de 7,2 ori mai mari decât cei mai săraci 20%, în condiţiile în care media europeană este de 5,2. Institutul de Statistică din România arată într-un raport că ponderea cea mai mare a persoanelor în risc de sărăcie şi excluziune socială se află în Nord-Estul şi Sud-Estul ţării, mai mult decât dublă faţă de Bucureşti - Ilfov (zona Capitalei). Imediat ce se iese din această zonă, populaţia aflată în această situaţie creşte de la 20,5% la 43,5%.
În anul 2015, spre exemplu, o persoană a avut, în medie, venituri de circa 224 euro, iar cheltuielile au reprezentat 196 de euro. La nivel de gospodărie, veniturile se ridică la 579 euro, iar cheltuielile la 522 euro. Cea mai mare parte din cheltuieli se duce pe mâncare, respectiv 72,4%, iar 19% pe impozite şi taxe, restul rămânând pentru alte lucruri precum îmbrăcăminte sau investiţii de diferite tipuri.
Risipa alimentară din gospodării
Având în vedere că cea mai mare parte a banilor câştigaţi se duce pe mâncare, este de semnalat că peste 10% din alimente ajung la gunoi. Conform unui studiu al Ministerului român al Agriculturii, transmis la solicitarea AGERPRES, cei care risipesc mai mult de 10% din alimente se aprovizionează preponderent din lanţurile de supermarket-uri sau de la hipermarket-uri şi în proporţii relativ echilibrate din alte surse, precum micile magazine, piaţa agroalimentară, surse proprii sau de la ţară. Cei care se aprovizionează din supermarketuri aruncă însă cea mai multă mâncare, procentul fiind, în medie, de 11,9%.
"Pe grupe de vârstă, tinerii sub 35 de ani risipesc cel mai mult dintre toate categoriile de consumatori. Mărimea familiilor conduce la creşterea risipei, iar familiile cu copii minori au un nivel crescut al risipei. Raportat la venitul familial, se confirmă corelaţia nivelului mediu naţional cu resursele financiare existente, acesta variind de la simplu la dublu, respectiv un nivel de risipă de 6,9% este corelat cu venituri sub 1.500 lei, aproximativ 330 euro, iar un nivel de risipă de 14,4% este corelat cu venituri de peste 3.500 lei (770 euro n.r.)", informează Ministerul.
Documentul mai arată că absolvenţii de studii universitare aruncă cea mai multă mâncare, respectiv 13,2%. Astfel, dacă s-ar face un portret al persoanei care face cea mai mare risipă alimentară, ar reieşi că are sub 35 de ani, locuieşte la oraş, are studii superioare, îşi face cumpărăturile la supermarket şi are un salariu peste medie.
Din punct de vedere al cantităţii aruncate, din document rezultă că, săptămânal, o gospodărie de circa 3 membri, din mediul urban, aruncă, în medie, 0,83 de kilograme, dar sunt cazuri în care unele gospodării aruncă şi 2 kilograme.
Conform Planului Naţional de Gestiune a Deşeurilor, realizat de Ministerul Mediului, gospodăriile generează mai multe deşeuri alimentare decât industria prelucrătoare, comercianţii şi hotelurile la un loc. Cele mai recente date arată că gospodăriile fac circa 1,7 milioane de tone deşeuri alimentare, iar sectoarele menţionate puţin peste 1 milion de tone.
Obiceiurile alimentare ale românilor
În general, mâncarea săracului în România este definită prin pâine, cartofi şi carne albă. Dacă ne uităm la ce consumă românii din punct de vedere al alimentelor, caloriile consumate zilnic au scăzut de la 2.413 în 2014, la 2.401 în 2015, unde 74% sunt de origine vegetală. Cerealele şi produsele din acestea asigură aproape jumătate din numărul de calorii.
Carnea şi preparatele din carne deţin o pondere de 12% din totalul caloriilor consumate, iar produsele lactate - 11%. Pâinea reprezintă unul dintre alimentele de bază pentru toate categoriile de gospodării din România. Consumul mediu lunar este de 8,3 kilograme de persoană. Conform Institutului Naţional de Statistică, consumul de carne şi preparate din carne este relativ scăzut comparativ cu standardele din ţările dezvoltate.
Consumul mediu lunar de carne proaspătă a fost de 3,3 kilograme pe persoană în 2015. O persoană cheltuieşte, în medie, 2,7 euro pe lună pentru 1,1 kilograme de carne de pasăre. Pentru carne de porc tot aceeaşi sumă, dar pentru numai 700 de grame. Carnea de bovine este oarecum un lux la români, fiind alocat sub un euro, respectiv 90 de cenţi pentru 200 de grame. Consumul de peşte este, de asemenea, unul scăzut, banii alocaţi lunar reprezentând însă echivalentul a 1,7 euro pentru 600 de grame.
Cartofii se consumă în aproape toate gospodăriile din România, iar lunar consumul este de circa 3 kilograme. Trebuie luat în considerare faptul că datele sunt de fapt pe o medie pe ansamblul tuturor gospodăriilor, fiind persoane care consuma mai mult, iar altele mai puţin.
Consumul de fructe este foarte scăzut, o persoană consumând în medie 3,6 kilograme lunar.
Grăsimile completează masa românilor, fiind un consum mediu lunar de persoană de circa 1 kilogram, reprezentând unt, margarină sau uleiuri vegetale.
Obezitatea în România
Având în vedere consumul populaţiei, s-a ajuns la o creştere a obezităţii. Un sondaj de opinie recent realizat la nivel naţional de compania de cercetare de piaţă ISRA Center arată că mai puţin de jumătate (44%) dintre românii cu vârste peste 18 ani sunt normoponderali, în timp ce 33% sunt supraponderali, 15% obezi şi 5% subponderali.
Conform sursei citate, numărul persoanelor cu o greutate normală scade dramatic după vârsta de 35 de ani.
"Se observă astfel că peste vârsta de 55 de ani doar 3 din 10 români au o greutate normală, în timp ce două treimi sunt supraponderali sau obezi", se arată în document.
Din sondaj mai reiese că există o corelaţie "evidentă" între educaţie şi obezitate. Astfel, dacă în cadrul populaţiei cu educaţie scăzută ponderea persoanelor obeze este de 21%, în rândul celor cu studii superioare procentul acestora scade până la 12%. Acelaşi studiu arată că majoritatea românilor (51%) cred că au o greutate normală, în timp ce 4 din 10 consideră că greutatea lor este mai mare decât ar trebui.
În concluzie, principala problemă din România este sărăcia atât în rândul celor care muncesc, cât şi a grupurilor vulnerabile. Primul pas spre combaterea sărăciei este identificarea persoanelor care îşi duc traiul de pe o zi pe alta, mai ales a copiilor, şi acordarea unor facilităţi ce ţin de cunoaştere şi crearea de oportunităţi. Deşi există programe europene care se adresează acestor grupuri vulnerabile, fără implicarea activă a instituţiilor statului lucrurile stagnează.
Crearea unui fond naţional pentru combaterea sărăciei, alimentat de stat, dar şi din donaţii de la populaţie şi din mediul privat, din care s-ar putea susţine constant la nivel naţional campanii şi proiecte dedicate în şcoli ar putea orienta şi conştientiza cetăţenii români asupra gravităţii acestui fenomen şi poate ar reduce şi risipa.
Educarea populaţiei în privinţa risipei alimentare trebuie "semănată" de la o vârstă fragedă pentru a putea culege "roadele" în anii care vin. Cine aruncă astăzi mâncare ar trebui să se gândească că mâine un copil "moare de foame".
