Scrisori de dragoste ascunse timp de peste două secole într-o carte banală cu gravuri au ieșit la iveală la Paris și oferă o privire rară, intimă, asupra expediției La Pérouse, misiunea în jurul lumii trimisă de Ludovic al XVI-lea în 1785 și dispărută fără urmă trei ani mai târziu, într-unul dintre cele mai mari mistere maritime ale Franței, scrie The Guardian.
În timp ce se pregătea să urce pe eșafod pentru a fi executat public la ghilotină, pe 21 ianuarie 1793, Ludovic al XVI-lea ar fi întrebat: „Se știe ceva de Monsieur de la Pérouse?”
Regele se referea la Jean-François de Galaup, conte de La Pérouse, ofițer de marină și navigator pe care îl trimisese în 1785 într-o misiune științifică în jurul lumii, menită să rivalizeze cu descoperirile exploratorului englez James Cook.
Cele două nave aflate sub comanda lui La Pérouse, La Boussole și L’Astrolabe, au dispărut trei ani mai târziu, după ce au părăsit Botany Bay, în Australia. Epavele au fost identificate oficial abia în 2005, iar ce s-a întâmplat cu ele rămâne un mister până astăzi.
Acum au ieșit la iveală scrisori rare, scrise de un savant ilustru care a pierit în 1788, care oferă o relatare nouă și personală a călătoriei. Ele sunt descrise drept scrisori de dragoste voalate, adresate fiicei căsătorite a unei familii aristocrate, și au fost descoperite ascunse într-o carte cu gravuri care era examinată în vederea unei licitații.
Ludovic Miran, expert în cărți și manuscrise al casei de licitații care va vinde scrisorile luna viitoare, a descris descoperirea drept „un miracol”.
„Avem un anumit număr de documente din expediție, dar aproape toate sunt științifice, așa că aceste scrisori personale sunt extrem de rare”, a declarat Miran pentru The Guardian. „Ele aruncă o lumină complet nouă asupra a ceea ce, în Franța, reprezintă un eveniment științific și istoric extraordinar”.
Expediția La Pérouse a fost lansată într-o perioadă în care Marea Britanie și Franța se aflau într-o rivalitate acerbă pentru expansiunea colonială. La Pérouse îl admira profund pe Cook pentru hărțile maritime și descoperirile sale științifice, însă Ludovic al XVI-lea avea ambiții mai degrabă politice și comerciale.
Francezii voiau să creeze rute comerciale și să verifice dacă informațiile secrete pe care le dețineau erau corecte, și anume că Marea Britanie plănuia să înființeze o bază permanentă la Botany Bay, care i-ar fi dat acces la zone neexplorate din regiunea Pacificului.
Navele lui La Pérouse, cu 225 de membri ai echipajului, ofițeri și oameni de știință la bord, au plecat din Brest, de pe coasta atlantică a Franței, pe 1 august 1785. Timp de aproape trei ani au trimis rapoarte din escalele făcute în Alaska, California, Asia, Rusia și Samoa, unde căpitanul navei Astrolabe și 11 oameni au fost uciși.
În momentul execuției lui Ludovic al XVI-lea, nu mai existau vești despre cele două fregate de la plecarea lor din Botany Bay, în martie 1788. Spre dezamăgirea lui La Pérouse, căpitanul Arthur Phillip și Prima Flotă britanică ajunseseră înaintea lui pe coasta australiană, locuită de o populație indigenă de zeci de mii de ani, cu doar șase zile.
Se crede că La Boussole și L’Astrolabe au naufragiat pe recifele de corali de la Vanikoro, la est de Insulele Solomon, în timpul unei tornade, câteva luni mai târziu. Resturi ale navelor au fost descoperite în 1826 și în 1964, dar au fost identificate oficial abia în 2005.
Scrisorile au fost scrise de Jean-André Mongez, un savant strălucit, director al unei prestigioase reviste științifice și canonic, care a făcut parte din expediție. Destinatara lor era Louise Victoire Le Cloustier, fiica unei familii din mica nobilime din Rouen, în Normandia.
Potrivit lui Miran, Mongez își exprimă în scrisori nefericirea față de căsătoria ei și pare să se căiască pentru un comportament nepotrivit din trecut. „Scrie de mai multe ori: «Mă voi întoarce, voi fi un alt om, un om mai bun»”, a spus Miran. „Ai impresia că nu s-a purtat bine cu ea și că ea l-a pus la punct”.
Acesta ar fi putut fi, a adăugat expertul, unul dintre motivele pentru care Mongez a decis să pornească într-o călătorie atât de lungă și de periculoasă.
„Referirile sunt adesea voalate, dar se pare că au avut o relație foarte apropiată, iar el pare să o fi jignit la un moment dat. Sunt scrisori intime, foarte personale”, a spus el.
„Îi scrie că pleacă «puțin din dragoste de glorie și din dorința de a dobândi cunoștințe noi», dar avea deja glorie științifică și o carieră bună, iar toți citiseră lucrările lui James Cook înainte de plecare, așa că știau ce pericole îi așteaptă.
Nu vom ști niciodată de ce a decis să se alăture acestei călătorii periculoase, dar este clar că pleca în parte din cauza acestei relații sentimentale”, crede acesta.
Miran a adăugat: „Corespondența oferă și răspunsuri despre felul în care acești tineri au îndurat trei ani de navigație în jurul lumii, o experiență complet nouă și de neimaginat. Aflăm cum au rezistat șocului unei călătorii atât de nebunești și unor condiții îngrozitoare.
El povestește cum prietenul său și alți oameni au fost masacrați la una dintre escale. În ultima scrisoare îi spune că expediția a luat o întorsătură tristă și că acum nu mai vrea decât să se întoarcă acasă, pentru că o asemenea nefericire nu este compensată de rezultatele științifice modeste pe care le au. Poate că este o călătorie a mântuirii”.
Le Cloustier a murit în 1821, fără să afle, la fel ca restul lumii, ce s-a întâmplat cu Mongez și cu expediția.
„Dar a păstrat scrisorile, iar ne dăm seama că au fost citite și recitite. Îmi imaginez că a trebuit să le ascundă de soțul ei”, a spus Miran.
Licitatorul Benoît Derouineau a povestit că a descoperit scrisorile într-o carte cu gravuri din secolul al XIX-lea, una „banală”, care era pregătită pentru vânzare.
„La început nu mi-am dat seama ce sunt. Fuseseră în mod evident păstrate și ascunse cu grijă. Poate pentru că erau un fel de scrisori de dragoste, iar destinatara nu voia să fie văzute. Dar nu le-a aruncat și nici nu le-a ars”, a spus el. „Faptul că Ludovic al XVI-lea ar fi întrebat de La Pérouse arată cât de mult se investise în această expediție. A fost un eveniment foarte important în Franța”.
Scrisorile, evaluate între 30.000 și 50.000 de euro, vor fi vândute ca un singur lot de casa Daguerre, la Hôtel Drouot din Paris, pe 17 noiembrie.
