Ciclul global al apei a devenit „din ce în ce mai imprevizibil și extrem”, cu oscilații violente între secete și inundații, ceea ce reprezintă o amenințare serioasă pentru economii și societăți, potrivit unui raport publicat joi de Organizația Meteorologică Mondială (OMM), citat de CNN.
Ciclul apei se referă la sistemul complex prin care apa circulă pe Pământ. Aceasta se evaporă din sol – inclusiv din lacuri și râuri – și se ridică în atmosferă, formând mari fluxuri de vapori care pot călători pe distanțe lungi, pentru ca în cele din urmă să cadă din nou pe Pământ sub formă de ploaie sau zăpadă.
Schimbările climatice, determinate de arderea combustibililor fosili de către oameni, perturbă acest proces.
Conform raportului State of Global Water Resources al OMM – o analiză anuală a resurselor de apă dulce la nivel mondial, incluzând râuri, lacuri, rezervoare, ape subterane, zăpadă și gheață – aproape două treimi dintre bazinele hidrografice globale nu au avut anul trecut „condiții normale”, fiind afectate fie de lipsa apei, fie de excesul acesteia.
Secetă severă și căldură extremă
Numeroase regiuni s-au confruntat cu lipsa acută a apei în 2024, cel mai fierbinte an înregistrat vreodată. Râurile Amazonului au ajuns la niveluri minime istorice, sudul Africii a traversat o secetă atât de extremă încât guvernele au declarat necesitatea sacrificării a sute de animale, inclusiv elefanți, iar culturile agricole s-au uscat în zone din SUA precum Texas, Oklahoma și Kansas.
Temperaturile ridicate au afectat și calitatea apei în aproape toate cele 75 de mari lacuri ale lumii, relevă raportul.
Între secetă și inundații
„Cu toate acestea, am observat și multiple inundații, chiar mai multe decât în alți ani”, a declarat Stefan Uhlenbrook, autor principal al raportului și director pentru hidrologie, apă și criosferă la OMM.
Europa a înregistrat cele mai extinse inundații din 2013 încoace, uraganul Helene a adus inundații catastrofale în SUA, provocând moartea a cel puțin 230 de persoane, iar în Africa de Vest și Centrală inundațiile au dus la aproximativ 1.500 de decese.
Ghețarii, în declin accelerat
Și peisajele înghețate ale lumii au avut de suferit. Ghețarii au pierdut masiv pentru al treilea an consecutiv: 450 gigatone de gheață – echivalentul unui bloc de gheață cu dimensiuni de 7 km x 7 km x 7 km, sau suficientă apă pentru a umple 180 de milioane de bazine olimpice. Scandinavia, arhipelagul arctic Svalbard și nordul Asiei au înregistrat topiri record.
Topirea ghețarilor are consecințe majore: creșterea nivelului mării, amplificarea riscului de inundații și periclitarea țărilor care depind de ghețari pentru energie, irigații și apă potabilă.
Costuri economice și tensiuni sociale
Deși este dificil de calculat costul economic total al unui ciclu al apei tot mai imprevizibil, Uhlenbrook a subliniat că doar unele inundații de anul trecut au provocat pagube de miliarde de dolari. Schimbările în disponibilitatea și accesul la resursele de apă pot, de asemenea, „să alimenteze tensiuni și conflicte”, a adăugat el.
„Apa susține societățile noastre, alimentează economiile și este pilonul ecosistemelor noastre. Și totuși, resursele de apă ale lumii sunt supuse unei presiuni tot mai mari și – în același timp – fenomenele extreme legate de apă au un impact crescând asupra vieților și mijloacelor de trai”, a declarat într-un comunicat secretarul general al OMM, Celeste Saulo.
Ştiri video recomandate
