Un nou studiu publicat în Nature Medicine avertizează că Europa se confruntă cu o criză sanitară majoră dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt reduse. Potrivit cercetării conduse de London School of Hygiene & Tropical Medicine, până la sfârșitul secolului ar putea fi înregistrate peste 2,3 milioane de decese suplimentare cauzate de temperaturile extreme, scrie Daily Galaxy.
Sudul Europei, cel mai expus
Analiza, care acoperă 854 de orașe din 30 de țări, arată că cele mai mari riscuri se concentrează în Spania, Italia și Grecia, unde valurile de căldură vor deveni tot mai intense și mai frecvente. Orașe precum Barcelona, Roma, Napoli și Atena ar putea înregistra sute de mii de victime până în 2099.
Malta apare în fruntea listei negre, cu o rată estimată de 268 de decese în plus la 100.000 de locuitori – de peste două ori mai mare decât media Europei de Sud.
Scăderea mortalității asociată frigului
Țări precum Suedia, Irlanda și Finlanda ar putea experimenta, pe termen scurt, o scădere a mortalității asociate frigului. Totuși, cercetătorii avertizează că această „pauză” nu va dura. Spre finalul secolului, chiar și orașe precum Helsinki sau Stockholm vor înregistra creșteri semnificative ale deceselor legate de căldură.
Măsuri de prevenție
Măsuri precum plantarea de spații verzi, izolația mai bună a locuințelor sau aerul condiționat pot reduce impactul, însă nu pot inversa tendința dacă încălzirea globală continuă pe scenariul actual.
„Pentru a opri complet creșterea mortalității ar fi nevoie de o reducere de 90% a riscului, un obiectiv nerealist în prezent”, a explicat dr. Pierre Masselot, coautor al studiului.
Numărul deceselor ar putea crește până la 4,7 milioane
Cercetarea se bazează pe 19 modele climatice globale, proiecții demografice detaliate și mii de simulări statistice. Estimările variază: în scenariul cel mai pesimist (SSP3-7.0), numărul total de decese ar putea ajunge chiar la 4,7 milioane.
„Aceste cifre nu includ alte riscuri climatice – incendii, furtuni tropicale, poluare extremă – care se vor adăuga la bilanț”, a subliniat prof. Antonio Gasparrini, autor principal.
Ştiri video recomandate
