În iunie 2019, un Boeing 747 a făcut o ultimă călătorie neobișnuită în Bahrain. În loc să ajungă într-un cimitir de avioane, gigantul de 70 de metri lungime a fost remorcat în larg și coborât pe fundul mării, pentru a deveni piesa centrală a Dive Bahrain, un parc subacvatic cu o suprafață de 100.000 de metri pătrați.
Potrivit Ministerului Industriei și Comerțului din Bahrain, este cel mai mare parc subacvatic tematic din lume și a fost dezvoltat nu doar ca atracție pentru scufundări, ci și ca loc destinat cercetării marine și educației de mediu.
De la avion de linie la recif artificial
Boeingul 747 a reprezentat piesa centrală a parcului inițial de 100.000 de metri pătrați, în timp ce etapele ulterioare urmau să includă recife artificiale, sculpturi și o replică a unei case tradiționale a unui negustor de perle din Bahrain.
Aceste elemente planificate aveau rolul de a extinde habitatul marin al zonei și, în același timp, de a lega atracția de patrimoniul maritim al Bahrainului.
Scufundarea unui avion de asemenea dimensiuni a fost, în sine, o operațiune inginerească considerabilă. Aeronava scoasă din serviciu a fost pregătită pentru scufundare, transportată până la locul special amenajat pentru scafandri și coborâtă cu grijă în mare.
Ministerul Industriei, Comerțului și Turismului din Bahrain precizează că Boeingul 747, cu o lungime de 70 de metri, a fost amplasat la o adâncime de 20–22 de metri, în nordul Bahrainului, devenind prima atracție a parcului Dive Bahrain, cu o suprafață de 100.000 de metri pătrați.
Avionul nu a fost pur și simplu așezat pe fundul mării pentru spectacol. Suprafețele sale extinse, deschiderile și spațiile protejate au creat, de asemenea, suprafețe dure pe care organismele marine le pot coloniza, în timp ce peștii și alte specii pot folosi structura drept adăpost.
Potrivit revistei Frontiers in Marine Science, o meta-analiză globală a 39 de studii a constatat că recifele artificiale pot susține comunități de pești cu niveluri de densitate, biomasă, bogăție a speciilor și diversitate comparabile cu cele întâlnite pe recifele naturale.
Cercetătorii au subliniat însă că eficiența acestora depinde de factori precum amplasarea și materialul folosit la construcție.
În Bahrain, acest lucru oferă un context util pentru decizia de a combina aeronava cu alte structuri artificiale în cadrul parcului de scufundări. Împreună, aceste elemente conferă sitului un rol ecologic mai amplu.
Un parc construit în jurul a mai mult decât unui avion
La 8 septembrie 2019, Dive Bahrain și-a deschis oficial situl subacvatic de 100.000 de metri pătrați, Boeingul 747 scufundat fiind prima sa atracție majoră.
Guvernul a anunțat ulterior că etapele următoare urmau să includă o replică a unei case tradiționale a unui negustor de perle din Bahrain, recife artificiale de corali și alte sculpturi.
Aceste structuri aveau rolul de a crea noi suprafețe pe care organismele marine să le poată coloniza, oferindu-le în același timp scafandrilor mai multe elemente de explorat.
Includerea casei negustorului de perle era deosebit de potrivită pentru Bahrain, a cărui istorie maritimă este strâns legată de pescuitul perlelor.
Prin urmare, parcul subacvatic combina o parte importantă a patrimoniului țării cu o atracție modernă de turism marin.
Prezența structurilor artificiale nu garantează însă, de una singură, dezvoltarea unui ecosistem sănătos de corali.
Amplasarea, materialele, designul și condițiile de mediu din jur pot influența toate speciile care se stabilesc pe aceste structuri și modul în care comunitățile respective se dezvoltă.
O analiză publicată în PLOS One a arătat că recifele artificiale pot oferi suprafețe pentru recrutarea coralilor și habitat pentru organisme marine, însă rezultatele ecologice variază considerabil.
Cercetătorii au remarcat, de asemenea, că multe proiecte sunt fie prea mici, fie monitorizate pentru o perioadă prea scurtă pentru a se putea stabili dacă oferă beneficii mai ample pentru conservarea mediului.
În cazul Dive Bahrain, acest lucru înseamnă că valoarea parcului nu va depinde doar de ceea ce a fost amplasat pe fundul mării, ci și de modul în care aceste structuri funcționează ca habitat în timp.
De la spectacol la experiment pe termen lung
Autoritățile de mediu din Bahrain au declarat că Dive Bahrain ar putea sprijini cercetarea în domeniul ecologiei și biologiei marine, contribuind în același timp la creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la conservare.
Permițându-le scafandrilor să observe modul în care organismele marine colonizează structurile scufundate, situl ar putea reprezenta și o modalitate accesibilă de a-i familiariza pe vizitatori cu ecosistemele marine.
În același timp, guvernul a considerat proiectul o modalitate de a dezvolta turismul de scufundări în Bahrain.
Astfel, 747-ul a devenit mai mult decât un avion scufundat. El a reprezentat prima componentă a unui proiect mai amplu, menit să reunească turismul, educația de mediu și dezvoltarea unor habitate marine artificiale.
După ce și-a petrecut viața operațională transportând pasageri în jurul lumii, aeronava a primit o a doua destinație, de această dată sub apă. Astăzi, se află în centrul unei atracții subacvatice în care recreerea și dezvoltarea mediului marin se întâlnesc.