Brian Gratwicke avea broaște în cutia de picnic. Ghemuit pe pământul umed al pădurii tropicale din Panama, biologul a deschis recipientul roșu Coleman și a scos una dintre ele: o broască Pratt, cât o nucă, cu dungi albe și negre ca o mașină de curse. A pus-o într-un mic țarc pentru pisici și a lăsat-o să exploreze frunzele uscate.
„Hai, du-te. Uite ce strat frumos de frunze ai acolo”, i-a spus. Broasca a dispărut rapid în covorul vegetal, fără să știe că devenise piesa unui experiment cu miză enormă.
Gratwicke, specialist în conservarea amfibienilor la Institutul Smithsonian, venise în Panama fix în sezonul ploios pentru o misiune ambițioasă: readucerea la viață a unor specii dispărute din pădurile de nori în urmă cu zeci de ani.
Dacă aceste broaște vor reuși să supraviețuiască singure în sălbăticie... nimeni nu știe. Dar un lucru devine tot mai clar: fără ele, oamenii sunt în pericol, scrie The Washington Post.
Broaștele – odinioară văzute ca un blestem biblic – s-au dovedit, de fapt, gardieni tăcuți ai sănătății publice.
Lanțul care a șocat cercetătorii: dispar broaștele, explodează malaria
Pe măsură ce zeci de specii de broaște au dispărut în America Centrală, cercetătorii au observat ceva extraordinar: cu mai puțini mormoloci care să mănânce larvele de țânțari, malaria a crescut dramatic. În unele zone, cazurile s-au înmulțit de cinci ori.
Această descoperire face parte dintr-un domeniu de cercetare în plină dezvoltare, în care ecologi, biologi și economiști încearcă să calculeze costul real al declinului biodiversității.
Rezultatul? Planetele, animalele, păsările, insectele – toate lucrează în favoarea noastră. Când dispar, începem să plătim nota.
Misterul broaștelor dispărute
În anii ’90, broaștele dispăreau peste tot și nimeni nu înțelegea de ce.
În Texas, au dat vina pe egrete. În Connecticut – pe ratoni. În Brazilia – pe vremea rece. Dar faptul că dispăreau în paralel, în locuri diferite, sugera un factor nevăzut, global.
Ecologa Karen Lips, pe atunci doctorandă în Costa Rica, a observat prima valul. În 1993, broaștele pe care le studia nu mai erau nicăieri. A bănuit întâi că e vina vremii, a lanternelor, a metodei de căutare.
Apoi și-a amintit: o specie înrudită dispăruse la câteva sute de kilometri nord.
„Poate există un val ucigaș de broaște”, și-a spus.
S-a mutat mai spre est, în Panama, ca să-l întâmpine înainte să lovească.
Dar în 1996, totul era deja în colaps. Broaște letargice, piele uscată, ultime sărituri urmate de moarte instantanee.
Fotografiile cu o infecție ciudată de pe pielea lor au ajuns repede la alți specialiști: același fenomen fusese observat în Australia și în broaște captive din SUA.
Vinovatul avea nume: Batrachochytrium dendrobatidis, prescurtat Bd. Un fungus microscopic, posibil originar din Asia sau Africa, purtat accidental pe avioane și nave, care infecta pielea sensibilă a amfibienilor. Le bloca electroliții, le slăbea mușchii – până când inima ceda.
O arcă a lui Noe pentru broaște
Pe măsură ce Bd înainta prin Panama, echipa Smithsonian a încercat să salveze ce se mai putea. Au convins o companie de transport să doneze șapte containere maritime. Le-au umplut cu terarii, creând o mică „arcă” de sticlă pentru reproducere în captivitate.
Nouă specii au fost prioritare, printre care și legendara broască aurie panameză – simbol național, tipărită pe steaguri și bere.
„Dacă dăm rateu, pierdem o specie întreagă”, spune Gratwicke.
De la tragedia broaștelor la tragedia umană
La nivel global, Bd a afectat peste 500 de specii de amfibieni. Cel puțin 90 sunt considerate dispărute în sălbăticie.
Karen Lips a observat și urmările în lanț:
- fără mormoloci – algele explodează
- fără broaște adulte – șerpii rămân fără hrană
Când i-a povestit unui grup de cercetători, un economist – Michael Springborn – a fost șocat. Au decis să lucreze împreună.
Au cartografiat moartea broaștelor aproape sat cu sat în Costa Rica și Panama. Apoi au suprapus harta peste cazurile de malarie. Rezultatul: exact după ce dispăreau broaștele, malaria creștea. De cinci ori. Studiul a fost publicat în 2022.
Când natura dispare, oamenii plătesc scump
Fenomenul nu e unic:
- În SUA, dispariția liliecilor a dus la folosirea intensă de pesticide, cu creșterea mortalității infantile.
- În zona Marilor Lacuri, revenirea lupilor a redus accidentele rutiere (alungă cerbii de pe drumuri).
- Moartea frasinilor invadați de dăunători a dus la temperaturi mai mari și decese cardiovasculare.
- În India, dispariția vulturilor a lăsat cadavrele de animale neconsumate – câinii vagabonzi au preluat rolul – creștere masivă a cazurilor de rabie.
„Nu ne dăm seama cât de importante sunt speciile… până când e prea târziu”, spune economistul Eyal Frank.
Malarie în creștere: un efect colateral al unui ecosistem rupt
În 2012, Bd a ajuns în extremul est al Panama-ului, în regiunea izolată Darien.
Acolo trăiesc comunități indigene precum Wounaan.
Unul dintre localnici, Jando Mejia, a fost probabil infectat cu malarie în 2023. Câteva zile mai târziu: febră, piele galbenă, dureri insuportabile, slăbiciune totală.
A zăcut o săptămână. A pierdut o lună de muncă, ceea ce pentru cineva plătit cu 15 dolari pe zi e enorm.
Nu poți spune că „a luat malaria pentru că au murit broaștele”. E un lanț complex. Dar cercetătorii estimează zeci de mii de cazuri suplimentare de malarie în decadele de după declin.
Misiune imposibilă: repopularea junglei cu broaște
Înapoi în pădure, Gratwicke coboară pe lângă cascade, caută broaște în voie după urme de Bd.Reușește să prindă câteva pentru testare. Un sfert erau încă infectate.
Apoi vine momentul eliberării: o broască de copac crescută în laborator urma să fie „returnată” naturii.
Colegul său, Nate Weisenbeck, deschide cu emoție țarcul. E un proiect-pilot. Primul de acest fel din lume. Instalează adăposturi posibile: bambus, ghivece, o căsuță de păsări. După 6 ore, toate erau goale. Broasca plecase. Cu o antenă, urmăresc semnalul de la mini-transmițătorul lipit de spatele ei.
O găsesc pe o frunză. Sălbatică, liberă, la doar 30 de metri distanță.
„Probabil că e ultima oară când o vedem”, spune Weisenbeck.
Dar dacă supraviețuiește… poate fi începutul revenirii unei specii.
Ştiri video recomandate
