Pădurile tropicale absorb și stochează cantități uriașe de dioxid de carbon (CO₂) din atmosferă. Pădurea tropicală amazoniană din America de Sud, de exemplu, stochează aproximativ 123 de miliarde de tone de carbon, mai mult decât orice alt ecosistem terestru de pe planetă. Însă aceste păduri se confruntă cu o provocare majoră - fenomenul „Super El Nino”.
Un studiu din 2023, publicat în revista Nature, a arătat că pădurile tropicale din America de Sud sunt vulnerabile la fenomenele climatice extreme.
„Am constatat că, în timpul unui episod El Niño - faza caldă a unei fluctuații naturale a sistemului climatic al Pământului - pădurile tropicale sud-americane pot înceta să mai funcționeze ca un absorbant natural de carbon.”, scria săptămâna trecută Amy Bennett, autoarea studiului, într-un articol pe Live Science,.
Această concluzie devine și mai îngrijorătoare dacă luăm în considerare faptul că episoadele El Niño sunt tot mai frecvente și mai intense.
În ultimii 60 de ani s-au înregistrat de două ori mai multe episoade El Niño „foarte puternice” decât în cei 60 de ani anteriori. Mai mult, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a Statelor Unite (NOAA) a confirmat recent că un astfel de fenomen este în desfășurare.
Cum absorb pădurile tropicale dioxidul de carbon
Pădurile tropicale absorb CO₂ prin procesul de fotosinteză și îl transformă în biomasă.
Totuși, echilibrul dintre fotosinteză și respirație este unul delicat și depinde de doi factori esențiali: temperatura și disponibilitatea apei.
În condiții mai calde și mai secetoase, plantele își închid stomatele - porii de pe suprafața frunzelor - pentru a limita pierderea apei. Însă, odată închiși, acești pori împiedică și absorbția dioxidului de carbon, privând plantele de materia primă necesară fotosintezei și creșterii.
În anii marcați de fenomenul El Niño, caracterizați prin temperaturi mult peste media obișnuită, stresul climatic prelungit reduce ritmul de creștere al pădurilor și crește mortalitatea arborilor. Efectele persistă timp de decenii, deoarece carbonul stocat este eliberat în atmosferă pe măsură ce arborii morți se descompun.
În timpul episodului El Niño din 2015–2016 unele păduri tropicale din America de Sud au încetat să mai absoarbă carbon
Rezultatele cercetării au arătat că, în timpul episodului El Niño din 2015–2016, când temperaturile terestre au fost, în medie, cu cel puțin un grad Celsius peste valorile normale, unele păduri tropicale din America de Sud au încetat practic să mai absoarbă carbon.
Acest lucru ridică semne serioase de întrebare cu privire la impactul pe care actualul episod El Niño l-ar putea avea asupra Amazonului și asupra climei globale.
În cadrul studiului, au fost monitorizați peste jumătate de milion de arbori din șase țări sud-americane, pe parcursul a mai bine de 30 de ani, folosind benzi de măsurare pentru a urmări creșterea trunchiurilor. Arborii aparțineau unui număr de peste 4.000 de specii diferite. Pe baza acestor date, am calculat cu precizie cantitatea de carbon stocată în biomasa aflată deasupra solului.
S-a descoperit că vulnerabilitatea acestor păduri la condițiile specifice fenomenului El Niño este strâns legată de climatul lor de bază.
Deși tindem să ne imaginăm că toate pădurile tropicale sunt ecosisteme calde, umede și extrem de bogate în biodiversitate, multe dintre ele trec în mod regulat prin perioade de secetă sezonieră. Acest lucru este valabil mai ales pentru regiunile aflate la marginea pădurii amazoniene, unde condițiile sunt, în general, mai calde și mai uscate.
Cei mai afectați sunt arborii mari
Rezultatele au arătat că pădurile mai uscate de la periferia Amazonului, unde arborii sunt obișnuiți să suporte perioade cu disponibilitate redusă a apei, sunt deosebit de vulnerabile la episoadele extreme de El Niño. În medie, o creștere a temperaturii de doar 0,5°C a determinat pierderea a aproximativ 0,5% din carbonul stocat în biomasa lor aeriană.
Cei mai afectați au fost arborii de mari dimensiuni. Deși rata mortalității arborilor din ansamblul pădurilor tropicale sud-americane a crescut de la 1,8% la 3% pe an în timpul fenomenului El Niño, mortalitatea arborilor de dimensiuni medii (cu un diametru de peste 20 de centimetri) și a celor mari aproape s-a dublat.
Faptul că arborii mari, cu lemn mai puțin dens, au murit într-o proporție mult mai mare decât arborii mici sau cei cu lemn dens indică puternic apariția unui fenomen numit cedare hidraulică. Acesta apare atunci când cererea foarte mare de umiditate din atmosferă provoacă ruperea coloanei de apă din interiorul arborelui, mai degrabă decât o moarte lentă cauzată de lipsa carbonului.
Aceste rezultate sugerează că adaptarea la seceta sezonieră nu este suficientă pentru a proteja pădurile tropicale de fenomenele climatice extreme. Este posibil ca aceste evenimente să împingă deja pădurile de la marginile Amazonului dincolo de capacitatea lor de adaptare, provocând pierderi catastrofale de carbon.
O amenințare care se apropie: există riscul să asistăm la pierderi de arbori și de carbon de o amploare fără precedent
Oamenii de știință au avertizat că anul 2026 ar putea deveni din nou cel mai cald an înregistrat vreodată.
Situația este agravată de intensitatea actualului episod El Niño. Niciodată până acum un astfel de fenomen nu a debutat în condițiile în care oceanele erau deja atât de calde, iar temperaturile aerului atât de ridicate.
În plus, în ultimele trei decenii, regiunile aflate la marginea Amazonului au înregistrat unele dintre cele mai ridicate temperaturi și cele mai rapide ritmuri de încălzire observate vreodată în zonele tropicale.
Integritatea structurală a unei păduri este afectată atunci când un eveniment climatic major se produce înainte ca ecosistemul să fi avut timp să se refacă după un stres climatic prelungit, acumulat pe parcursul mai multor ani.
Toți acești factori, care se suprapun și se amplifică reciproc, înseamnă că există riscul să asistăm la pierderi de arbori și de carbon de o amploare fără precedent.
Pădurile tropicale reprezintă un aliat indispensabil în lupta împotriva schimbărilor climatice. Însă pădurile tropicale din America de Sud, considerate mult timp un absorbant sigur al carbonului atmosferic, sunt din ce în ce mai vulnerabile la valurile de căldură și la secetă.
Există riscul ca aceste ecosisteme esențiale să înceteze să mai funcționeze ca un rezervor natural de carbon, pe măsură ce condițiile climatice extreme devin noua normalitate.
Din acest motiv, conservarea pădurilor tropicale este esențială. Capacitatea lor de a continua să absoarbă și să stocheze carbonul depinde atât de măsurile de protejare a acestor ecosisteme, cât și de angajamentul comun de a limita creșterea temperaturii globale.
Viitorul Amazonului depinde de aceste eforturi.
