Administrația Națională de Meteorologie a transmis, vineri, o informare detaliată privind evoluția vortexului polar în luna noiembrie 2025. Potrivit specialiștilor, modelele de prognoză indică o slăbire vizibilă a vortexului stratosferic în ultima decadă a lunii, cu un minim în jurul datei de 26 noiembrie, când vânturile vestice zonale ar putea scădea până aproape de 0 m/s – semn al unui potențial început de încălzire stratosferică.
Vortexul polar slăbește spre sfârșitul lunii
ANM explică faptul că vortexul polar, o structură uriașă de aer rece care se formează în sezonul rece și influențează circulațiile atmosferice, prezintă în prezent o intensitate moderată, cu vânturi vestice de 20–25 m/s.
Modelul ECMWF, cu anticipație până la 45 de zile, arată însă o slăbire accentuată în jurul datei de 26 noiembrie, urmată de o posibilă revenire la valori normale la început de decembrie.
Totuși, spre finalul intervalului, incertitudinea crește semnificativ, iar scenariile modelelor se împrăștie, ceea ce face dificilă anticiparea unei evoluții clare.
Conform prognozelor globale:
- se prevede o încălzire stratosferică importantă, cu anomalii pozitive de temperatură de +20…+30°C deasupra Arcticii;
- centrul vortexului polar se deplasează spre Siberia, unde temperaturile ar putea coborî spre –75°C;
- în zona arctică, temperaturile ar urma să crească până la aproximativ –45°C.
Aceste elemente indică o degradare a vortexului, dar nu confirmă, în acest moment, un eveniment SSW major.
Ce este vortexul polar
În meteorologie, vortexul polar reprezintă o zonă extinsă de presiune scăzută și de aer rece situată în jurul ambilor poli ai Pâmântului, aflată la altitudini mari în stratosferă și în troposfera medie și superioară. Termenul de „vortex” se referă la vânturile puternice existente care se rotesc și care mențin aerul rece în apropierea polilor (NOAA).
Structura vortexului polar poate fi împărțită în: vortexul stratosferic (10 – 50 km altitudine), acesta este mai stabil și are o influență asupra circulației generale de scară planetară și vortexul troposferic care influențează direct vremea de zi cu zi prin evoluția valurilor de frig sau de căldură, precipitațiilor și vânturilor puternice asociate.
Vortexul troposferic este prezent pe tot parcursul anului, iar cel stratosferic se dezvoltă în sezonul rece al anului (în emisfera nordică în perioada septembrie-martie).
În condițiile în care vortexul polar este stabil sau puternic – vânturi puternice care mențin masa rece în jurul Polului Nord (fig.2 - stânga), vremea este stabilă și blândă din punct de vedere termic la latitudini temperate.
Ce efecte asupra vremii poate avea un vortex polar slab
Un vortex slab se referă la încetinirea semnificativă a vânturilor puternice care mențin masa de aer rece în jurul Polului Nord, condiții în care masa de aer rece migrează spre latitudini temperate (fig.2 - dreapta), determinând răciri semnificative în anumite zone din emisfera de nord (fie America de Nord sau Europa).
Slăbirea puternică poate avea loc atunci când se produc încălziri semnificative (bruște) în stratosfera polară, eng. Sudden Stratospheric Warming (SSW). O încălzire stratosferică bruscă reprezintă o perturbare semnificativă a vortexului polar stratosferic, care are loc în momentul în care unde atmosferice de scară largă (unde Rossby) sunt împinse în sus spre stratosferă. Acestea transportă energie și căldură către pol, perturbând echilibrul vortexului polar, condiții în care aerul din jurul Polului Nord se încălzește rapid (temperatura la 10 hPa poate crește cu 40…60 de grade în câteva zile), iar vânturile vestice slăbesc sau se inversează.
În condițiile unui eveniment major de SSW, vortexul troposferic se fragmentează sau slăbește, aerul arctic coboară spre latitudini medii - iar drept consecință apar valuri puternice de frig
ANM: încă nu avem un episod SSW confirmat
Meteorologii subliniază că, pentru ca un episod de încălzire stratosferică bruscă să fie declarat „major”, trebuie îndeplinit criteriul stabilit de Organizația Meteorologică Mondială: inversarea vânturilor zonale la 60°N și 10 hPa, de la vestice la estice.
Deși modelele sugerează o tendință spre acest scenariu, ANM precizează că evenimentul nu este confirmat, iar evoluțiile pot varia în funcție de numeroși factori atmosferici și climatici.
Posibile efecte la sol abia peste 1–3 săptămâni
Chiar dacă vortexul se slăbește și stratosfera se încălzește, efectele la sol pot apărea abia după 1–3 săptămâni, sau pot fi diminuate de alți indici climatici. ANM avertizează că, dat fiind că încălzirea stratosferică are loc în acest an mai devreme decât în mod obișnuit, anticiparea momentului în care eventualele valuri de frig ar atinge Europa este și mai dificilă.
Meteorologii nu indică, la acest moment, un risc imediat de invazii arctice sau schimbări severe de vreme în România, însă monitorizarea evoluției vortexului polar rămâne activă.
Ce este SSW
SSW este acronimul de la Sudden Stratospheric Warming, în română încălzire stratosferică bruscă.
Este un fenomen meteorologic major care apare în stratosfera de deasupra Polului Nord (mult mai rar la Polul Sud) și care poate schimba radical vremea în emisfera nordică.
Ce se întâmplă în timpul unui SSW?
- Temperatura în stratosferă crește brusc cu 40–60°C în doar câteva zile.
- Vânturile vestice foarte puternice care formează vortexul polar slăbesc sau se inversează (devin estice).
- Vortexul polar se poate deplasa, fragmenta sau chiar rupe complet.
Cum poate influența vremea?
Un SSW major poate permite aerului foarte rece arctic să „scape” spre latitudini mai joase, provocând:
- valuri de frig severe în America de Nord sau Europa,
- episoade de iarnă extremă,
- schimbări bruște de circulație atmosferică.
Ştiri video recomandate
