"Am discutat restanţele pe care România le are în îndeplinirea obligaţiilor pe care le avem prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare în justiţie. Susţinem fără rezerve corectitudinea obiectivelor stabilite împreună cu CE în ceea ce priveşte procesul de modernizare a justiţiei şi de eficientizare a luptei împotriva corupţiei. În ceea ce priveşte ANI, care a fost pur şi simplu desfiinţată printr-o hotărâre a Curii Constituţionale - nu desfiinţată efectiv, dar i s-au luat atribuţiunile - l-am asigurat pe preşedintele Comisiei că România îşi va respecta angajamentele de a avea o agenţie de integritate funcţională, care să-şi atingă obiectivele de a controla averile demnitarilor şi provenienţa resurselor financiare ale acestora", a declarat preşedintele Băsescu.
Şeful statului a mai anunţat că a obţinut de la şeful Comisiei Europene extinderea termenelor de implementare a proiectelor ex-ISPA, evitându-se astfel pierderea a 600 de milioane de euro, fonduri pe care funcţionarii români nu au reuşit să le cheltuiască în ultima perioadă pe proiecte de profil.
"Am solicitat cu această ocazie - şi se pare că avem o surpriză plăcută - extinderea termenelor de implementare a proiectelor ex-ISPA, în aşa fel încât să prevenim pierderea a 600 de milioane de euro, bani europeni care au fost alocaţi, dar necheltuiţi în timp util de către România. "Aici mai avem o probă a perfecţionismului la care au ajuns funcţionarii noştri", a ţinut să remarce şeful statului în cadrul unei conferinţe comune cu preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, susţinute joi, la Bruxelles.
CE a impus României, la data aderării la UE, un mecanism de cooperare şi verificare în domeniul Justiţiei. Mecanismul de Cooperare şi Verificare care are patru condiţionalităţi: Consolidarea transparenţei şi eficienţei actului de justiţie, în special prin consolidarea capacităţii şi responsabilizării Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Raportarea şi monitorizarea impactului noilor coduri de procedură civilă şi penală; Înfiinţarea, potrivit angajamentelor, a Agenţiei de Integritate, cu atribuţii în verificarea averilor, incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, precum şi cu competenţa de a adopta decizii cu caracter obligatoriu pe baza cărora să poată fi aplicate sancţiuni descurajatoare; Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate şi profesionalism a faptelor de mare corupţie; Continuarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul structurilor administrative la nivel local.
Ultimul raport prezentat de CE, cel interimar de la 23 martie, a arătat că în opinia CE, Agenţia Naţională de Integritate a obţinut progrese şi şi-a extins activitatea, cooperează cu două agenţi neguvermantale pe segmentul activităţilor de prevenire şi a creşterii gradului de conştientizare, în timp ce rolul Consiliului Naţional de Integritate (CNI), ca şi instituţie de control a ANI, n-a fost exercitat în mod eficient.
