Contre dure marţi între preşedintele Traian Băsescu şi sindicaliştii prezenţi la şedinţa grupului de lucru de la Parlament la care au mai participat membri ai Guvernului, reprezentanţi ai Puterii şi ai patronatelor. Potrivit unor surse participante la discuţii, memorandumul convenit cu FMI a fost atacat atât de liderii condeferaţiilor sindicale, cât şi de reprezentanţi ai minorităţilor şi chiar ai independenţilor. Dacă sindicaliştii au cerut renegocierea cu FMI a condiţiilor de împrumut, pe motiv că măsurile anti-criză trasate avantajează mai mult companiile şi patronii care le conduc şi nu angajaţii, minorităţile, prin liderul lor, Varujan Pambucian s-au arătat mai deranjate de impactul unor taxe care ar urma să afecteze unele domenii, precum cel IT. La rândul lor independenţii au sugerat şefului statului posibilitatea contractării pe viitor a unui nou împrumut extern. Traian Băsescu s-a opus însă oricărei cerinţe arătând că România nu-şi poate permite riscul unei noi renegocieri sau a contractării unui nou împrumut de la UE sau Banca Mondială, deoarece ar putea ajunge în situaţia Greciei.
Dacă opoziţia i-a întors spatele lui Traian Băsaescu, sindicaliştii au cerut astăzi modificarea memorandumului cu FMI, invocând clauzele ascunse ale anexelor din această înţelegere, respectiv pleiada de taxe şi impozite şi efectele negative care vor fi suportate de populaţie în beneficiul întreprinzătorilor şi patronilor de companii.
Şi parlamentarii din grupul minorităţilor naţionale au avut de exprimat propriile ofuri după ce au consultat conţinutul memorandumului dat publicităţii ieri de presă. Liderul grupului, deputatul Varujan Vosganian, cunoscut pentru afacerile sale în domeniul IT, a criticat taxa pe care guvernul se pregăteşte să o impună pe veniturile angajaţilor din acest domeniu.
Şi tabăra independenţilor a exprimat temeri cu privire la efectele sociale ale acestor măsuri. Îngrijoraţi de consecinţele reducerii pensiilor şi salariilor, ei au venit cu ideea negocierii unui nou contract cu FMI şi Banca Mondială care să ofere pe viitor resurse pentru susţinerea efortului de asistenţă socială.
Şeful statului a respins însă această varaintă de lucru, atrăgând atenţia asistenţei că într-un astfel de caz România riscă să o ia pe urmele Greciei: faliment şi violenţe sociale, ne-au mai precizat sursele citate.
Marius Vulpe, Antena3.ro
