Partenerii PDL-PSD au decis luni, în cadrul întâlnirii săptămânale a Coaliţiei, să nu mai politizeze posturile de prefecţi şi subprefecţi prin transformarea acestora în demnitari. De legalizarea politizării nu scapă însă directorii serviciilor deconcentrate din judeţe şi personalul prefecturilor. Conform unor surse social-democrate, la această întoarcere cu 180 de grade a viziunii partenerilor de guvernare ar fi contribuit semnalele venite din partea unor oficiali ai Comisiei Europene care ar fi transmis că Bruxelles-ul nu vede cu ochi buni constituirea unui corp politizat al prefecţilor şi subprefecţilor. La acest considerent s-au adăugat şi experienţele politice din trecut, când prefectul politic concura preşedintele de consiliu judeţean, provocând o serie de lupte interne pentru şefia unor filiale de partide.
Luând seama şi de deficitul de imagine adus partidului de aceste lupte interne, social-democraţii nu au făcut prea multe mofturi şi s-au arătat de acord cu păstrarea statutului de înalţi funcţionari publici pentru prefecţi şi subprefecţi. Aceştia vor fi schimbaţi tot în baza principiului mobilităţii şi se vor constitui într-un corp de rezervă al înalţilor funcţionari publici.
În prezent, la Parlament este deja în lucru un proiect de lege, iniţiat de deputatul PD-L de Cluj Petru Călian şi deputatul PSD Mircea Duşa, prin care se intenţiona ca anumite funcţii publice, printre care şi cea de prefect, subprefect şi de director general de direcţie, într-un minister sau în instituţiile deconcentrate, să devină politice şi să aibă durata de patru ani. Avertismentele Comisiei Europene au dat însă peste cap calculele politicienilor Puterii.
Spectrul politizării: Lupte fratricide între prefect şi preşedintele de CJ pentru şefia filialelor PSD şi PDL
Liderii Coaliţiei au decis luni să nu mai politizeze instituţia prefectului. Problema a fost adusă şi la cunoştinţa grupurilor parlamentare ale PSD şi PDL. Conform unor surse social-democrate, liderul deputaţilor social-democraţi, Viorel Hrebenciuc a încercat să-şi înece amarul, amintind colegilor săi de partid câte bătăi de cap a iscat partidului în trecut politizarea prefectului şi ce dificultăţi ar putea ridica pe viitor pentru partid o rivalitate între un prefect şi un preşedintele de consiliu judeţean de aceeaşi orientare politică.
Înainte de 2003, prefectul era şi membru de partid, rivalizând ca importanţă şi ambiţii de putere la nivelul filialelor cu preşedintele de consiliu judeţean. Nu puţine au fost dealtfel luptele de putere provocate de posesorii acestor funcţii pentru a pune mâna pe şefia unei filiale judeţene a PSD, cu consecinţele de rigoare pentru partid. În trecut, un astfel de conflict pentru putere, între prefectul Teodor Niculescu şi preşedintele CJ Teleorman Liviu Dragnea, s-a soldat cu excluderea din partid a prefectului şi migrarea acestuia spre PD.
Corpul Prefecţilor, înlocuit cu Corpul de Rezervă al Înalţilor Funcţionari Publici
Argumentele liderului de grup l-au convins şi pe social-democratul Mircea Duşa, coiniţiator al unui proiect de lege privind politizarea prefectului, alături de democrat-liberalul Petre Călian. Potrivit acestei propuneri legislative, prefecţii şi subprefecţii ar fi urmat să fie numiţi politic de Guvern pentru un mandat de maximum 4 ani. La fel şi directorii de deconcentrate. De asemenea, secretarii generali din cadrul instituţiei prefectului devin înalţi funcţionari publici, numiţi tot de premier. Şi personalul din cadrul cancelariei prefectului ar urma să vină şi să plece odată cu prefectul.
Mircea Duşa a declarat pentru Antena3.ro că îşi va susţine în continuare iniţiativa legislativă în Parlament cu un singur amendament: Corpul Prefecţilor pe care ar fi dorit să-l resusciteze ca o măsură de politizare a prefecţilor şi subprefecţilor nu va mai fii înfiinţat, în locul lui urmând a fi constituit un Corp de Rezervă al Înalţilor Funcţionari Publici în componenţa căruia să intre cei care vor fi schimbaţi din aceste posturi, în conformitate cu principiul mobilităţii.
?Eu am mers pe vechea lege din 2003 şi pe modelul francez al Corpului Prefecţilor. În Franţa, acest corp este o instituţie consacrată. Există 200 de prefecţi din care jumătate sunt schimbaţi destul de des, odată la doi ani şi jumătate? ne-a explicat Duşa.
Totuşi,deputatul social-democrat a renunţat marţi să-şi mai susţină acest punct de vedere în cadrul comisiilor mixte de administraţie publică şi juridică ale Senatului. ?Am acceptat să mergem pe ideea unui Corp de Rezervă a Înalţilor Funcţionari Publici şi săptămâna viitoare vom include această propunere în proiect? a recunoscut Mircea Duşa.
Călian: ?Vom decide până la ce nivel va fi politizat şi de la ce nivel în sus va rămâne depolitizat?
La rândul său, deputatul PDL, Petru Călian susţine că proiectul său de lege va corespunde la final normelor Uniunii Europene. ?Se va decide până la ce nivel va fi politizat şi de la ce nivel în sus va rămâne depolitizat. E normal ca eu să continui să-mi susţin proiectul pentru a politiza aceste funcţii în condiţiile în care nu intră în contradicţie cu CE. Dacă vor apărea astfel de contradicţii ne vom alinia. Putem să o transformăm într-o lege care să prevadă un anumit nivel de politizare? ne-a declarat şi Călian, dovedind că este la curent cu noile schimbări de optică apărute la nivelul conducerii PDL în problema prefecţilor.
Potrivit colegului Duşa, prefecţii şi subprefecţii vor continua să fie schimbaţi din funcţie ca şi până acum, în conformitate cu principiul mobilităţii. ?Ei vor fi păstraţi în acest Corp de rezervă? a mai precizat Duşa.
Iniţiatorul legii a respins însă existenţa unor presiuni în domeniu din partea Comisiei Europene, punând eventualele semnale pe seama lobby-ului făcut la Bruxelles de europarlamentarul UDMR, Iuliu Winkler. ?Nu cred să fi existat nici o presiune din partea CE. Winkler se plânge că se politizează funcţiile de prefect şi subprefect. Este de înţeles de vreme ce UDMR a avut posturi de prefecţi şi subprefecţi în Harghita şi Covasna? a mai spus Duşa.
Marius Vulpe, Antena3.ro
