Ilie Bolojan: Sistemul de sănătate are nevoie de o rectificare bugetară suplimentară de cel puțin 10 miliarde de lei

Ministrul Sănătății a anunțat introducerea unor indicatori clari pentru evaluarea managerilor, dar și a șefilor de secție din spitale.

„Nimeni nu evaluează performanța șefului de secție, care este un mic manager. Noi vom introduce noi indicatori de performanță în cazul șefilor de secții, care trebuie să își asume performanța echipei pe care o conduc.", a spus ministrul Alexandru Rogobete.

Rogobete avorbit și despre un proiect pilot de mobilitate dedicat medicilor specialiști, cu scopul de a combate deficitul de personal și de a reduce exodul profesional. Prin acest program, medicii se vor putea înscrie pentru a acoperi zonele cu puține dispensare, clinici și spitale, unde accesul la servicii medicale este redus. 

Ministrul Sănătății a declarat că în cadrul noilor măsuri există și o prevedere menită să descurajeze internările fictive. 

"Am discutat despre internarea fictivă. Venim cu o măsură fermă, discutată cu oamenii de bună credință din sistem. Sancționarea administrativă cu încetarea contractului de administrare al șefului de secție și cu încetarea contractului de muncă al medicului care interzează fictiv un pacient într-un spital public", a spus acesta. 

Ministrul Sănătății a anunțat că spitalele din România vor fi reclasificate r în funcție de competență, pentru că multe nu pot oferi serviciile de care comunitatea respectivă are nevoie.  

Ministrul Sănătății a anunțat că parteneriatul cu sistemul privat va fi întărit și că pacienții nu vor mai plăti coplata. Această măsură vine în sprijinul asigurărilor private de sănătate, care trebuie dezvoltat, a adăugat acesta.

"Astăzi nu există niciun spital public care să aibă contract cu un asigurat privat. Orice sistem gestionat prin monopol nu poate fi eficient. Pe lângă CNAS, este nevoie în România să dezvoltăm asigurări private care să fie complementare celor de stat", a spus acesta.

Ministerul Sănătății își dorește să consolideze parteneriatului între sectorul public și cel privat, iar noile măsuri vor permite pacienților accesul la servicii medicale în ambele sisteme fără plata unei taxe suplimentare (coplată), a precizat ministrul.

Rogobete a mai spus că angajații dedicați din sistemul sanitar trebuie păstrați și a vorbit de unele "practici inacceptabile", precum părăsirea spitalelor publice în timpul programului pentru activități în mediul privat sau folosirea concediului pentru același scop.

Ministrul a anunțat și măsuri împotriva fraudelor din sistemul de decontări, unde au fost identificate cazuri în care au fost raportate mai multe servicii pentru același pacient, câteodată în aceeași zi, fără ca pacientul să fi fost prezent. În astfel de situații, vor fi aplicate sancțiuni directe, nu doar amenzi, ci și reținerea a 10% din valoarea serviciilor decontate, a spus acesta. 

"Există unități în care gradul de ocupare istoric nu depășește 30-40%, există secții care au un grad de ocupare redus și nu mă tem să spun că xistă spitale în România în care avem mai mulți șefi de secții decât pacienți, ceea ce înseamnă o risipă, pentrui că plătim salariile personalului indiferent dacă au sau nu pacienți".

"Nu ne dorim închiderea acestor secții, nu vom da pe nimeni afară, însă trebuie cu toții să găsim o variantă pentru a stimula tratamentul pacienților în cât mai multe unități sanitare. (...) Transferul spre alte spitalele județene sau universitare fără un motiv real al pacienților trebuie să înceteze rapid.”

Potrivit ministrului Sănătății, sunt luate în discuție peste 30 de măsuri doar în domeniul Ministerul Sănătății, la care se adaugă cele ale CNAS.

Principiul după care s-a ghidat ministerul atunci când a elaborat aceste măsuri este reorientrea pacienților din spitalizarea continuă, spre spitalizarea de zi și ambulatoriu de specialitate.

Potrivit acestuia, mulți pacienți sunt internați două-trei zile în spital doar pentru analize de bază, o practică care "costă foarte mult".

Ministrul a anunțat că se vor recalcula tarifele pe caz ponderat din spitale, pentru care plata se face prin tarif pe caz rezolvat, precum și a tarifelor de zi. 

"Eficientizarea sistemului de sănătate nu înseamnă că vom tăia bani de la pacienți, nu înseamnă că vom lăsa spitalele fără resurse". 

"Prea mulți ani sistemul de sănătate a fost peticit. Atât de peticit încât nu ne mai permitem să facem doar reforme punctuale, este nevoie de o reformă reală care să scoată la suprafață adevărul așa cum este el. 

"Să fii managerul unui spital nu este un privilegiu, la fel cum nu este un privilegiu nici să fii șef de secție. Am vizitat multe spitale în care am văzut că se poate, care arată mult mai bine ca majoritatea spitalelor private, în care echipamentele sunt perfoarmante, noi. În aceeași țară, cu aceeași finanțare și aceeași legislație, și cu același minister al Sănătății, majoritatea au arătat că se poate", a declarat ministrul. 

"Îi rog public pe managerii care spun că nu se poate să lase locul liber pentru cei care pot și care știu cum se face".

"Îmi e rușine că unii pacienți sunt trimiși să cumpere Algocalmin, în ciuda unui buget de 77 de miliarde an CNAS. Banalul Paracetamol în multe spitale nu există, iar bugetul a crescut semnificativ", a mai spus ministrul. 

Potrivit ministrului, se dorește orientarea pacienților spre spitalizarea de zi, din zona de spitalizare continuă.

"Avem o lipsă a criteriilor de performanță în sistem din punct de vedere al salarizării mediclor. Nu există sisteme care să încurajeze medicii să lucreze în spitale mai mult, să facă mai multe operații. Am discutat cu domnul ministru, vom face proiecte pilot pentru introducerea salarizării în funcție de performanță, iar apoi să generalizăm asta în tot sistemul", a spus premierul Ilie Bolojan. 

Bolojan a adăugat că spitalele românești au un supraconsum de medicamente, o pondere importantă a medicamentelor inovative, ca volum și ca sumă, mai mare decât ar fi normal, deși unele tratamente ar putea fi asigurate cu medicamente generice.

"Avem conduceri de spitale care nu peformează, ineficiență managerială și administrativă, pentru că o bună parte din veniturile spitalelor vin pe componenta de asigurare a salariilor, astfel încât nu sunt legate direct de calitatea serviciilor sau de numărul acestora. Cât mai mult de jumătate de banii pentru salarii îți vin direct de la Casă, nu există stimul ca managerii să îmbunătățească serviciile sau să fie mai eficienți. De aceea propunerile vin să facă aceste conduceri mai eficiente și mai responsabile", a spus Ilie Bolojan.

"Avem cheltuieli salariale disproporționate, avem spitale unde salariile depășeșc 80%-90% din totalul cheltuielilor unui spital. Banii care mai rămân pentru medicamentele necesare pacienților, analize, aparatură, curățenie, sunt foarte puțini și practic, aceste spitale există în primul rând pentru cei care lucrează în aceste spitale, pentru a le asigura salariile, și nu pentru pacienții cărora trebuie să șe asigure serviciile. Trebuie să facă o analiză a acestor cheltuieli și să se bazeze pe serviciile oferite pacienților. Avem, din păcate, uneori servicii care sunt umflate și uneori fraude". 

Potrivit premierului Bolojan, sistemul de sănătate a acumulat probleme mari în ultimii ani, cu două aspecte majore care îi afectează buna funcționare. 

"În primul rând, este vorba despre creșterea cheltuielilor din sănătate, pe care nu o mai putem susține în anii următori, raportat la veniturile pe care le avem la buget. Cheltuielile alocate Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au ajuns la o pondere de 16% din veniturile curente de la bugetul de stat, față de o pondere de aproximativ 11%,  cât am înregistrat în anii trecuți, Doar în pandemie am mai ajuns la această pondere", a spus premierul, care a adăugat că există o presiune enormă pe buget pentru a acoperi acest gol. 

"Anul acesta avem alocat un buget de 77 miliarde de lei, la care colegii no;tri ne-au solicitat o suplimentare obligatorie, pentru a aduce facturile restante la zi, pentru că din martie nu am mai avut capacitatea de a achita integral sumele,ne trebuie cel puțin 10 miliarde rectificare suplimentară, ceea ce reprezintă o presiune mare pe buget".

A doua problemă foarte mare pe care o are sistemul de sănătate este, potrivit premierului, faptul că această creștere de cheltuieli nu se reflectă în calitatea serviciilor de sănătate oferite cetățenilor, sau în percepția și satisfacția pacienților. 

De aceea, a adăugat Bolojan, este nevoie de un pachet amplu cu măsuri de reformă a sistemului sanitar.

Potrivit unor informații apărute în presă, printre măsurile propuse ar fi sancțiuni mai mari pentru internările fictive din spitale, o echilibrare a contribuțiilor la sănătate astfel încât pacienții să se poată trata și în spitale private fără costuri suplimentare, precum și angajarea de medici de familie în Unitățile de Primiri Urgențe.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a precizat luni în cadrul Conferinței Naționale „Eficiență și responsabilitate în sănătate – șanse în plus pentru pacienți”, organizată de Antena 3 CNN,  că măsurile pe care le va prezenta astăzi la ora 17:00, la Guvern, se axează în special pe o reașezare a sistemului de sănătate și a serviciilor, cu o orientare mult mai accelerată către ambulatoriul de specialitate și către spitalizarea de zi, de exemplu.

Ministrul a precizat că este vorba de peste 70 de măsuri, dintre care unele vor fi aplicate chiar de la începutul lunii august, iar restul până la finalul acestui an:

„Toate vin în sprijinul pacienților și al colegilor medici. Sunt măsuri concrete, bine conturate, care vor contribui la eficientizarea sistemului.”