Cumulul de funcţii şi atribuţii politice şi ministeriale deţinute de baronul de Telorman şi actual ministru de Interne, Liviu Dragnea, nu convine liderilor PSD. Conform unor surse social-democrate, acesta ar putea fii schimbat din funcţia de coordonator al miniştrilor PSD, în timp ce postul de secretar general al partidului, dorit de Dragnea, va fi ocupat abia la alegrile pentru Congresul PSD din primăvara acestui an.
Vicepreşedinte de partid, coordonatorul miniştrilor PSD, proaspăt ministru al Internelor, conducătorul neoficial al judeţului Teleorman, vârf de lance al baronilor social-democraţi în tentativa lor de a concura puterea centrală şi posi bil secretar general al partidului la următorul Congres. La acest pomelnic de atribute, regăsite într-o singură persoană, Liviu Dragnea s-ar mai putea adăuga multe altele: milionar în euro, artizanul alegerii uninominale a şefilor de Consilii Judeţene şi iniţiatorul unui proiect prin care prefecţii, secondanţii Guvernului în teritoriu, să fie desfiinţaţi, iar atributele administraţiei locale să fie mărite în defavoarea celei centrale.
Dragnea, ?primus inter pares? în clubul miniştrilor PSD
Proaspăt investit ca ministru de Interne, Liviu Dragnea exercită în paralel şi un control asupra tuturor miniştrilor PSD, din postura de coordonator al acestora în care a fost ales în decembrie 2008, în cadrul unui Comitet executiv al partidului. Din această postură, Dragnea s-ar putea erija foarte uşor ca o interfaţă între partid şi grupul de miniştri social-democraţi, fapt care, potrivit unor surse social-democrate, a început deja să irite conducerea partidului, grupată în jurul lui Geoană.
Toate aceste reuşite au darul de a nemulţumi grupul din jurul liderului Mircea Geoană care ar pregăti o strategie pentru a mai diminua influenţa crescândă a baronului de Teleorman în partid. Potrivit unor surse din PSD, o asemenea strategie ar avea chiar şi girul preşedintelui de onoare al PSD, Ion Iliescu, care nu ar vrea ca Dragnea să fie şi ministru şi coordonator al membrilor social-democraţi din Guvernul Boc.
Potrivit surselor citate, Geoană are de gând să propună la viitorul Comitet Executiv din februarie mandatarea unei alte persoane drept coordonator al miniştrilor. Totodată, postul de secretar general al PSD ar putea rămâne vacant până la Congresul partidului, preconizat a avea loc în luna aprilie a acestui an. Mişcarea s-ar face cu acordul liderului de onoare al partidului, Ion Iliescu care a fost deja consultat pe această temă.
Dragnea s-ar fi vrut ca interimar în funcţia lăsată liberă de către Titus Corlăţean pentru a-şi pregăti şi întări poziţia în perspectiva unei eventuale candidaturi. Liderii din teritoriu ar fi dorit la rândul lor ca fostul şef al CJ Teleorman să se ocupe şi de secretariatul general, în condiţiile în care Titus Corlăţean şi-a dat demisia. Astfel, influenţa teritoriului în raport cu centrul ar fi crescut semnificativ.
Influenţa baronilor PSD, motiv de îngrijorare în Kiseleff
Geoană va avea astfel de înfruntat preşedinţii de Consilii Judeţene ai partidului, precum şi alţi lideri influenţi din ţară care văd în Dragnea mijlocul prin care să devină mai ?independenţi? de Mircea Geoană, Viorel Hrebenciuc şi de alţi lideri centrali.
Potrivit surselor citate, pesediştii din teritoriu speră că Dragnea va reuşi din postura de şef al Internelor să treacă prin Guvern şi legislativ un proiect prin care atribuţiile primarilor şi şefilor de Cj-uri să fie mărite în detrimentul autorităţii centrale.
Alegerea uninominală în aceste posturi, prevedere deja inclusă, cu concursul lui Dragnea, în noul sistem de vot, a oferit social-democraţilor din teritoriu o mai mare libertate de mişcări în raport cu centrul, ei putând pune scorul electoral obţinut pe seama propriilor merite şi, mai puţin în contul logisticii opferite de partid.
O eventuală lărgire a prerorgativelor administrative în detrimentul Guvernului ar oferi preşedinţilor de CJ-uri independenţa mult dorită şi putere absolută, mai ales în domeniul gestionării finanţelor publice.
Proiectul PSD de descentralizare: şeful CJ, ?premier? de judeţ
Proiectul social-democraţilor a prins consistenţă în vara anului 2008, când membrii Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR) - al caror şef era Liviu Dragnea, au adoptat o initiaţivă de modificare a unui proiect de descentralizare promovat la acea vreme de către democraţi. Viziunile diferite ale celor două partide asupra acestui proces de escentralizare nu au fost armonizate nici în prezent, programul de guvernare vorbind numai de principii generale în acest domeniu. Legea-cadru promovată de PD trasa clar primăriilor o serie de competenţe exclusive, în timp ce în proiectul PSD acestea erau transferate Consiliilor Judeţene.
Administrarea infrastructurii de transport rutier, a înstituţiilor de cultură, dar şi a celor sanitare de interes local, de amenajare a teritoriului şi urbanism, serviciile de utilităţi publice, de asistenţă socială, dar şi atribuţiile prefectului legate de situaţiile de urgenţă ar trebui să revină în viziunea baronilor social-democraţi, preşedinţilor de Consilii Judeţene. În plus, responsabilităţile şi controlul şefilor de CJ-uri s-ar lărgi şi în domeniul instituţiilor locale cu competenţe în cultură, sănătate publică, protecţia consumatorului, pensii, Registrul Comerţului, agricultură şi protecţia mediului.
Marius Vulpe, Antena3.ro
