Criza politică fără precedent de la vârful statului nu are nicio rezolvare. Majoritatea parlamentară pentru guvern pare imposibilă acum, iar Nicuşor Dan amână noile consultări cu liderii politici pentru a se concentra pe Summitul B9 de la Bucureşti. O soluţie posibilă ar fi un guvern minoritar, de tranziţie, care să aibă un program de guvernare acceptat de partidele fostei coaliţii.
Ideea, în momentul de față, este că atât PSD, cât și celelalte partide din coaliția de guvernare își doresc neapărat instalarea unui guvern cât mai rapid la Palatul Victoria, fie că este vorba despre un guvern minoritar sau unul majoritar. Însă prima soluție pe care și-ar dori-o atât Președintele, cât și PSD, este aceea a unui guvern majoritar, o largă coaliție care să aibă un sprijin consistent în Parlament.
Totuși, în momentul de față, acest scenariu pare puțin probabil, în condițiile în care PNL nu vrea să negocieze. Au apărut însă două variante, prezentate chiar de Kelemen Hunor după discuțiile de la Palatul Cotroceni: ideea unui guvern minoritar, care nu a fost exclusă de Președintele Nicușor Dan.
Aici intervin cele două variante: fie un guvern minoritar de dreapta, fie unul de stânga. Guvernul minoritar de dreapta ar fi format din PNL, UDMR, USR și minoritățile naționale, fiind susținut în Parlament de PSD, deși social-democrații spun de mai bine de o lună că „nu vor vota un guvern minoritar”.
Celălalt scenariu, tot un guvern minoritar, dar de stânga, ar fi compus din PSD, UDMR și minoritățile naționale. Și aici apare condiționarea sprijinului pe care ar trebui să îl ofere în Parlament PNL și USR.
În momentul de față, ar exista suficiente voturi pentru pentru un astfel de guvern minoritar de stânga să treacă. Totuși, USR exclude, în acest moment, să voteze un guvern PSD, însă surse din partid spun că formațiunea ar putea fi convinsă să facă acest lucru dacă ar exista condiționalități clare, care ar trebui duse la bun sfârșit de un astfel de executiv.
Condițiile ar fi alcătuirea bugetului pentru 2027 și menținerea României în ținta de deficit stabilită cu Comisia Europeană, obiectiv care trebuie atins până la sfârșitul anului. Cam tot atunci ar urma să expire și mandatul unui astfel de guvern minoritar.
Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat luni, la Bruxelles, că România își păstrează direcția europeană și transatlantică, în ciuda crizei politice de la București.
„Am trecut prin ceea ce se întâmplă în orice democrație, și anume o dezbatere aprinsă în Parlament urmată de o decizie”, a afirmat ea.
Declarațiile au fost făcute în contextul în care situația politică din România a ajuns în atenția partenerilor europeni și internaționali, după căderea guvernului condus de Ilie Bolojan în urma unei moțiuni de cenzură adoptate în Parlament.
Nicușor Dan a purtat prima serie de discuții neoficiale cu toți liderii fostei Coaliții, pe 7 mai, după căderea Guvernului la moțiunea de cenzură. Președintele nu are o soluție pentru ecuația complicată a celor patru partide care fiecare vrea altceva
Guvernul Bolojan a fost demis, pe 5 mai, cu 281 de voturi, prin moțiune de cenzură PSD-AUR.
Ştiri video recomandate
