Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, la Antena 3 CNN, că încă de la formarea ei, Coaliția de guvernare se află „într-o criză permanentă”. Totuși, liderul formațiunii maghiare a subliniat că Guvernul Bolojan nu va pica în cazul unei noi moțiuni de cenzură. Kelemen Hunor a subliniat, însă, că în arhitectura statului român, oricâte puncte de vedere distincte ar exista în Coaliție, ultimul cuvânt este la premierul României.
Liderul UDMR a vorbit, în interviul acordat în exclusivitate realizatorilor emisiunii „România 360”, Robert Kiss și Ana-Maria Roman, despre criza din Coaliția de guvernare, greșelile din Legea prin care au fost majorate impozitele și taxele locale, majoratul digital, problemele din Justiție și tensiunile cu CCR, dar și despre politica externă a României.
Interviul integral poate fi urmărit aici:
„E un semn de înțelepciune, când vezi ce consecințe sunt, să te întorci și să corectezi”
PSD-ul condiționează rămânerea la guvernare de alte două planuri, unul de solidaritate și unul de relansare economică. Ce se va întâmpla? Există posibilitatea implementării acestor proiecte? Se rupe Coaliția? Ce se întâmplă?
Kelemen Hunor, președintele UDMR: Eu n-aș vorbi de condiționare. E o discuție veche legată de programul economic, fiindcă deficitul bugetar uriaș nu poate fi rezolvat doar din cele două instrumente: reducerea cheltuielilor, care oricum nu prea s-au întâmplat sau foarte puțin față de ceea ce era de așteptat, și creșterea veniturilor, care au fost crescute pe creșterea taxelor în primul rând și nu pe o colectare mai bună sau colectarea mai bună nu a adus cât trebuia să aducă.
Trebuie și o creștere economică. Fără creștere economică e aproape imposibil să gestionăm această criză bugetară în care România se află de câțiva ani și de aceea pachetul de relansare economică a fost discutat încă de anul trecut. Nu era ceva de condiționat și au fost propuneri de la PSD, de la noi, de la PNL. Cred că și cei de la USR au avut niște propuneri și acum două săptămâni când am discutat sau acum o săptămână ultima dată, da, era un pachet consistent.
Sigur, anumite măsuri vor fi aplicate începând din 2027. Pe termen lung, o creștere economică nu poți să faci în șase luni de zile, dar era un pachet și este un pachet care vizează IMM-urile pe de o parte, și până la investiții mari de sute de milioane de euro, cu credite fiscale, cu deduceri de impozit și așa mai departe.
Cu pachetul de solidaritate, sigur, e o discuție care trebuie purtată și aici ajungem în primul rând la presiunea asupra cetățenilor, fiindcă presiunea e o uriașă, puterea de cumpărare a scăzut și Guvernul nu a făcut un studiu de impact sau evaluările nu au fost foarte corecte. Mai ales acum vedem la începutul anului cu taxele locale. Este o presiune care apasă pe fiecare cetățean, mai ales pe cei vulnerabili, persoanele cu dizabilități, oameni cu venituri mici.
Și dacă tu nu guvernezi pentru oameni, atunci nu mai are rost guvernarea. Și aici și eu sunt de acord că trebuie să se găsească o soluție. Vom cere Guvernului să revină asupra taxelor locale, așa cum a făcut și săptămâna trecută cu locuitorii din Delta Dunării și din Apuseni.
Până la aprobarea bugetelor locale, care se va întâmpla undeva în martie, autoritățile locale, primarii, să aibă posibilitatea de a da reduceri de 50% din taxa pentru mașini. Între limita minimă și limita maximă, bineînțeles, cum este stabilită în lege, fiindcă este o posibilitate de a ajuta persoanele vulnerabile și persoanele cu dizabilități. Trebuie să ne întoarcem. Asta nu înseamnă că este Guvernul slab, nu e o chestiune de slăbiciune. Că cineva a zis că, „domnule, nu poate Guvernul să dea înapoi, că e un semn de slăbiciune”. Nu, este un semn de înțelepciune, de maturitate când vezi ce consecințe sunt, ce efecte sunt după deciziile luate, să te întorci și să corectezi acele decizii. Eu cred că este o un semn de maturitate.
În cazul persoanelor cu handicap nu e o chestiune politică, nu e o chestiune economică, e o chestiune morală și asta trebuie să înțeleagă și cei de la Finanțe și sigur, aici vom avea și noi, și premierul, bineînțeles, vom avea și noi această propunere cum v-am explicat.
La PSD sunt și alte propuneri. Nu vreau să mă pronunț, fiindcă încă nu am văzut propunerile. Discuțiile au fost deja pentru pensionari în 2025, cu o plată cum am făcut și în 2025. De două ori sau o singură dată, depinde, dar important este să dăm din bugetul țării pentru acele persoane care au pensiile foarte mici, până la 3.000 lei, 3.500 de lei, aici trebuie stabilit pragul, o compensare, un ajutor.
Un ajutor real, fiindcă am avut totuși o inflație de 10% aproape, care nu a fost compensată. Da, deci, din acest punct de vedere, această abordare este o abordare responsabilă. Sigur, disputele politice sunt dispute politice, dar guvernarea e pentru oameni. Oamenii ce simt în acest moment, și au dreptate, că toată povara a fost pusă pe ei și pe partea cealaltă, la reduceri de cheltuieli nu spun că nimic, dar mult mai puțin decât ar fi trebuit.
Statul, dacă nu dovedește că este pentru cetățeni, atunci la un moment dat, guvernarea va rămâne fără susținere, fără susținere politică și nu se poate guverna împotriva societății.
Vom ajunge și la partea de reduceri de cheltuieli, pentru că acolo un proiect important este blocat, reforma administrației momentan bate pasul pe loc. Asta cumva este impresia generală. Ca să înțelegem, UDMR susține partea acestui pachet de solidaritate.
Ne puteți detalia propunerile legate de taxele locale?
Kelemen Hunor, președintele UDMR: Să aibă fiecare primărie posibilitatea până la aprobarea bugetului, că acolo trebuie incluse veniturile locale, să dea o reducere de până la 50% între limitele pentru locuitorii din UAT-ul respectiv. Ei fac analize. Deci autonomia locală înseamnă că lași această decizie la ei, între limitele stabilite de Guvern, așa cum s-a făcut săptămâna trecută printr-o ordonanță ordonanță de urgență pentru două zone defavorizate. Nu poți să explici persoanelor cu dizabilități, persoanelor cu venituri mici, acolo s-a putut și la tine nu se poate. Deci, pur și simplu nu există o astfel de explicație. Dacă s-a putut săptămâna trecută, se poate și în această săptămână. Asta va fi propunerea noastră și sigur, tehnicalitățile sunt importante, dar alea nu trebuie să stabilesc eu. Eu trebuie să îi conving pe premier și pe colegii din Guvern că această corectare, corecția deciziilor de anul trecut, e absolut necesară.
Cum vă explicați, de exemplu, pentru că spuneați că Guvernul poate nu a făcut înainte un studiu de impact, așa cum ar fi trebuit să facă, mai aplicat, mai detaliat, să aibă o imagine mai bună. Cum vă explicați că, de exemplu, sunt localități în România localități mici, unde impozitele au ajuns să fie mai mari decât în localitățile mari decât în Capitală?
Kelemen Hunor, președintele UDMR: Cei de la Finanțe trebuie să explice, fiindcă ei au făcut formularul, nu noi, nu liderii Coaliției. Deci, pur și simplu această explicație trebuie să vină de cei de la Finanțe, fiindcă formularul după care se calculează l-au făcut ei.
Iarăși au scos acele prevederi prin care primăria putea să dea o reducere de taxe pentru locuințele vechi sau foarte vechi, de 50 de ani, de 100 de ani. Pe ce bază nu-mi dau seama. Fiindcă ei au făcut calculele. Când ne-au prezentat prima simulare și ultima simulare, înainte de a lua decizii, atunci au spus că maximum cu 70-75% vor crește impozitele locale, nu cu 100%, 120% și 300% deci, din acest punct de vedere, cum și ce calcule au făcut cei de la Finanțe. Nu știu asta, trebuie să îi întrebați pe ei, dar dacă a fost o decizie greșită și a fost o decizie greșită, trebuie corectată. Asta este poziția mea, poziția noastră și asta vom propune noi, premierului și Coaliției. Chiar astăzi am semnalizat deja premierului că urmează să avem o astfel de propunere, dar Coaliția când se va reuni, atunci se poate discuta în Coaliție.
V-au convins cetățenii din Harghita, prin protestele pe care le-au organizat la sfârșitul săptămânii trecute?
Kelemen Hunor, președintele UDMR: Au dreptate, au dreptate da, cetățenii au dreptate. Când vezi oameni cu dizabilități și cu sumele ce trebuie plătite. Au dreptate categoric. Există și partea politică a discuțiilor, permanent apar unii care speculează politic orice astfel de situație. Un lucru trebuie să înțelegem: nici eu, nici alții, nimeni din această lume nu are doar decizii corecte și fără greșeală. Da, aici Guvernul a greșit și Guvernul trebuie să corecteze, altcineva n-are cine să corecteze.
„Este o criză permanentă în această Coaliție de când s-a format”
S-a vorbit foarte mult în spațiul public, inclusiv din interiorul Coaliției, despre un soi de încăpățânare a premierului Ilie Bolojan de a merge înainte cu deciziile luate sau cu deciziile pe care dânsul le consideră bune. Credeți că premierul va fi de acord să accepte astfel de propuneri, ele având evident un impact bugetar și fiind o componentă a ceea ce premierul spune că este până la urmă creșterea încasărilor la nivelul administrațiilor locale?
Kelemen Hunor, președintele UDMR: Va fi o creștere a încasărilor, fără doar și poate, dar nivelul trebuie văzut suportabilitatea. Eu sper că reușim, vom reuși să-l convingem pe premier. Astăzi nu pot să vă dau un răspuns, da sau nu, dar vom încerca și vom aduce toate argumentele că dacă nu guvernezi în favoarea oamenilor, la un moment dat vei pierde orice suport pentru a guverna. Și asta nu e bine, fiindcă până la urmă nimeni nu dorește să meargă într-o direcție unde nu mai are niciun control.
Trebuie să mă întorc la conflictul politic, pentru că cei de la USR au declarat foarte clar că nu vor susține măsurile de solidaritate...
Kelemen Hunor, președintele UDMR: Nu, nu voi intra eu în aceste dispute. În Coaliție există astfel de discuții, că ei sunt de acord sau nu sunt de acord. Vom vedea când suntem în Coaliție. Pe de o parte, când premierul trebuie să ia o decizie. Deci nu USR-ul va lua această decizie, ci premierul. Trebuie să înțelegem în construcția statului român premierul conduce Guvernul. Toate deciziile administrative și politice sunt la premier. Ultima semnătură când e ședință de Guvern e a lui. Ultimul cuvânt este al lui. Noi putem să spunem foarte bine Coaliția trebuie să susțină un Guvern. Putem spune lucruri bune, rele, foarte bune, foarte rele. Putem să ne certăm în Coaliție, dar până la urmă, în arhitectura statului român, premierul ia decizia. Nu, Fritz, nu eu, nici măcar Grindeanu.
Este în acest moment Coaliția într-o perioadă dificilă? Trece printr-o criză? Noi vedem un lucru în spațiul public. Poate modul în care funcționează Coaliția, în interiorul Coaliției arată altfel și ne puteți spune dumneavoastră...
Kelemen Hunor, președintele UDMR: Este o criză. Nu e o noutate.
E posibilă ruperea Coaliției? Schimbarea premierului?
Kelemen Hunor, președintele UDMR: Nu. Despre asta nu discutăm. Nu e vorba de așa ceva. Dar este o criză permanentă în această Coaliție de când s-a format. Ați văzut din prima zi au fost ciocniri. Nu vreau să comentez mai mult, fiindcă oamenii văd și fără comentariile mele ce se întâmplă.
În Coaliție, atunci când au loc discuțiile între dumneavoastră și ceilalți lideri, există înțelegere, există deschidere?
Kelemen Hunor, președintele UDMR: Pe anumite subiecte, da, pe alte subiecte mai greu. Ați văzut pe administrația centrală și locală de cinci luni de zile și acum avem un pachet finalizat de ceva vreme.
Dar noi am promis, nu altcineva. Coaliția PSD-PNL, USR și cu noi că mergem și cu pachetul economic împreună, nu altcineva a promis. Noi toți am spus că trebuie să meargă împreună. Acum asta este situația, trebuie să punem și pachetul economic.
Și acum se caută pe banii pentru a susține și pachetul de relansare economică?
Kelemen Hunor, președintele UDMR: Nu cred că e vorba de bani, fiindcă în 2026 impactul pe acest pachet de creștere economică este foarte, foarte mic, aproape inexistent.
Fiindcă până când faci toate procedurile, undeva în septembrie-octombrie începe aplicarea măsurilor din acest pachet, deci un impact asupra bugetului din 2026 nu va avea. Pe termen mediu și pe termen lung da, categoric, dar aici erau niște discuții și cu Comisia. Ministrul de Finanțe a fost săptămâna trecută și a discutat cu Comisia și sigur că toate aceste chestiuni trebuie puse într-un proiect de lege și pus în dezbatere publică.
Cum credeți ca vom avea adoptat, prin asumarea răspunderii, ca să mai fie o ocazie pentru Opoziție să depună moțiune de cenzură, sau prin ordonanță de urgență, caz în care ar merge mai repede?
Kelemen Hunor, președintele UDMR: Problema nu e cu moțiunea de cenzură, fiindcă moțiunea de cenzură oricum Opoziția poate să depună.
Sigur, e o moțiune de cenzură în plus, nu asta este problema, fiindcă pe moțiunea de cenzură inițiată de AUR nu va pica Guvernul, problema este la Curte. Dacă cineva atacă legea asumată, ajunge la Curte. Și atunci cât va dura la Curtea Constituțională o decizie, nu știm. Nu putem evalua. Și asta înseamnă că nu pot aproba bugetul până când nu ai cele două proiecte în Monitorul Oficial și asta ar întârzia aprobarea bugetului. Noi dorim în acest moment, dacă nu s-a întâmplat între timp, de care eu n-am auzit, adoptarea bugetului sfârșit de februarie, până la începutul lunii martie.
Asta înseamnă că până când noi intrăm cu dezbaterea bugetului în Parlament, aceste două proiecte ar trebui să fie aprobate și publicate în Monitorul Oficial. De aceea ordonanța de urgență este într-adevăr o cale mai scurtă, fiindcă doar Avocatul Poporului poate sesiza Curtea Constituțională. Dar într-adevăr, chestia aia cu moțiunea e mai puțin importantă din punctul meu de vedere, fiindcă nu va trece o moțiune de cenzură. Nu văd șansele unei moțiuni de cenzură, dar este un act constituțional, un mijloc constituțional de a controla Guvernul.
Am putea vedea săptămâna viitoare pachetele?
Kelemen Hunor, președintele UDMR: Nu știu, nu pot să vă dau un răspuns, fiindcă pachetul proiectul pe stimulare economică e la Ministerul de Finanțe. Deci acolo e răspunsul, dacă va fi gata sau nu va fi gata până săptămâna viitoare.
„Justiția decide de salariile din justiție, vă dați seama cât de obiectivă e”
Apropo de Curtea Constituțională, cum vedeți proiectul privind reforma CCR depus de liberali și anume ca la trei absențe nejustificate, judecătorii să fie revocați?
Kelemen Hunor, președintele UDMR: N-am văzut proiectul. Asta o să fie din start neconstituțională. Deci, cel puțin așa cum mi-ați povestit dumneavoastră, nu știu, n-am văzut proiectul, nu am discutat în Coaliție, nu a fost prezentat în Coaliție acest proiect. Nu pot să comentez ceva ce nu am citit.
Apropo de pensiile speciale. Vedem că cei de la Curtea de Apel au fixat termenele o zi înainte sau în aceeași zi, pentru că vorbim de cereri de suspendare și de anulare în aceeași zi cu Curtea Constituțională. Cum vedeți această situație? E un șantaj?
Kelemen Hunor, președintele UDMR: Ei caută fel de fel de pretexte de a amâna o decizie, fiindcă ei știu foarte bine că acel proiect nu este neconstituțional, fiindcă ce să fie neconstituțional? Nivelul pensie de serviciu stabilit la 70% sau perioada de tranziție de de 15 ani sau ce? Vârsta de pensionare să fie neconstituțională? Deci, acolo nu există niciun element neconstituțional. Am discutat cu profesori universitari, cu constituționaliști, cu foști judecători de la Curtea Constituțională și toți au zis că acolo nu există elemente de neconstituționalitate. Sunt pretexte, din păcate, dar acum sigur nu voi intra eu în alte speculații, că n-am de ce, n-am informații în plus.
Pur și simplu aceste amânări nu ajută pe nimeni, nici măcar pe cei de la Curtea Constituțională. Încrederea în instituțiile publice absolut deloc nu este ajutată prin astfel de amânări. E până la urmă și o problemă politică, chiar dacă partea politică a problemei a luat această decizie. Oamenii văd că, de exemplu, de la an la an, pensiile lor fie au rămas la același nivel, în timp ce pensiile magistraților au crescut ușor. Acolo sunt niște chestiuni care iarăși trebuie discutate la un moment dat, fiindcă ei tot prin ei și-au dat niște măriri de salarii și pensii la un moment dat care n-au fost plătite.
Guvernul a amânat, există acolo restanță, fiindcă justiția decide de salariile din justiție. Vă dați seama cât de obiectivă este o astfel de decizie și de aceea Guvernul nici nu avea resurse și nici nu considera că este corect și a amânat aceste plăți.
Care e soluția în războiul cu magistrații?
Kelemen Hunor, președintele UDMR: Nu e un război, n-aș spune un război. Deci au fost niște greșeli de 35 de ani sau. Din 98 când a început, fiindcă acolo a început toată povestea asta cu statutul magistraților. Și la început a fost ok, a fost un echilibru, dar încet-încet lucrurile au mers în direcția în care ei n-au mai acceptat o reglementare din partea Parlamentului, din partea Legislativului au zis că justiția trebuie reglementată doar de justiție și dacă a încercat Parlamentul permanent am avut contestații la Curtea Constituțională sau la Curtea de Apel sau la Înalta Curte.
Deci multe, multe contestații din acest punct de vedere, eu nu vreau să intru acum în acest moment în detalii, fiindcă noi avem pe de o parte pensiile magistraților, pe partea cealaltă există aceste solicitări din partea unora de a reforma justiția și președintele și-a luat la Cotroceni această discuție și premierul are un grup de lucru. Deci, trebuie să vedem până la urmă ce propuneri vor veni formale, ori din partea Administrației Prezidențiale, ori din partea premierului, fiindcă acolo au început discuțiile pe acest subiect.
„Nu trăim în perioada raționalului”
Domnule președinte, un alt subiect important în aceste zile, care a fost intens dezbătut, a ajuns în atenția publică după o tragedie, din păcate. Știți și despre ce e vorba, crima aceea teribilă săvârșită de niște minori. Se pune în discuție și această lege a majoratului digital sau mai pe direct spus limitarea accesului copiilor la rețelele sociale. Cum vedeți această dezbatere, cum credeți că ar trebui să se raporteze și autoritățile, și familiile, și societatea la această problemă care evident există, este una reală și una care probabil doar va crește, dacă nu ne aplecăm către această problemă?
Kelemen Hunor, președintele UDMR: Încerc să înțeleg acest fenomen, fiindcă și eu am copii mici și noi limităm accesul lor. În acest moment și chiar în familie am discutat că până la 14 ani nu ar trebui să aibă acces până când nu sunt educați, nu sunt crescuți până la 14-15 ani să știe să facă o evaluare despre un conținut cât de cât. Deci eu sunt de acord să existe această limitare, dar nu ajută sincer.
Deci, dacă nu mergi în paralel și cu educația și responsabilizarea familiilor, fiindcă eu văd foarte mulți părinți care și la masă, și la aeroport și când așteaptă ceva lasă copilul cu telefonul în mână, ceea ce pe de o parte e absolut de înțeles, fiindcă asta este revoluția tehnologică, pe partea cealaltă încă nu suntem conștienți de consecințe. Deci trebuie o măsură, dar trebuie o măsură care merge cel puțin în aceste trei direcții. O limitare a accesului, educație. Deci școala plus familia și societatea să fie mai responsabilă pentru copii, creează dependență. Vrei nu vrei și pentru adulți creează dependență, nu mai vorbim de copii.
Deci e un subiect extrem de complex și e bine că a început dezbaterea, nu e bine că momentul de dezbatere a fost după acea crimă din județul Timiș, dar trebuie să fim conștienți că dacă nu facem ceva și nu facem ceva gândit foarte, foarte bine, rațional, lucrurile n-o să meargă în direcția bună. Interzicerea e greu de făcut, fiindcă tu poți să interzici, dar dacă copilul merge la școală și se întâlnește cu unul mai mare care are acces și se împrietenesc, și discut și arată, sau fratele din familia mai mare care are. Deci lucrurile asta cu interzicere a accesului nu cred că rezolvă ceva dacă nu mergi complementar pe educație și o campanie foarte, foarte bine gândită în școli.
Sunt deja lecții pe care, văd eu la copiii mei, trebuie făcute pe internet, fiindcă așa e conceput sistemul și e foarte bine că trebuie să se obișnuiască copilul și cu instrumentele digitale și atunci când tu ai dat instrumentul digital pentru a rezolva anumite chestiuni la școală e aproape imposibil să interzici, să nu aibă. Ei sunt mai abili decât părinții lor. Din acest punct de vedere, o abordare complexă și extrem. extrem de bine chibzuită e nevoie.
Raed Arafat vorbea de interzicere nu a telefonului, ci a rețelelor de socializare...
Kelemen Hunor, președintele UDMR: Arafat e bine intenționat, dar trebuie să vorbești și cu IT-știi, trebuie să vorbești și cu specialiști, și cu psihologi, și cu pedagogi. Deci, haideți să ducem o dezbatere, dacă se poate rațional. Eu știu că nu trăim în perioada raționalului. Iraționalul învinge raționalul. Dar măcar în anumite subiecte trebuie dezbateri raționale.
Domnule președinte, veți participa la un eveniment organizat de Inspectoratul Școlar din Harghita, de Ziua Literaturii, unde veți propune cărți copiilor. Dacă ar fi să le propuneți o lectură colegilor de Coaliție, care ar fi aceasta?
Kelemen Hunor, președintele UDMR: Nu îmi permit să fac așa ceva colegilor mei din Coaliție. Eventual aș arăta biblioteca mea, ce citesc eu, dacă cumva îmi permit să fac recomandări.
„Această dezbatere cu Europa în două viteză este o greșeală fulminantă”
Dar în ceea ce privește politica externă, ați avut recomandări...
Kelemen Hunor, președintele UDMR: Aia e altceva, nu era lectură. Deci eu am văzut și văd în fiecare zi cum România este irelevantă pe scena internațională. Sigur, nu e ceva foarte nou, e o moștenire veche.
Președintele actual trebuie să înceapă ceva cu acest lucru și dacă nu reușești să te așezi la masă, dacă nu ai inițiative, dacă nu ai un punct de vedere, sigur că rămâi irelevant.
Pentru România cea mai mare pierdere dacă în această perioadă devine irelevantă și nu este băgată în seamă. Deci, de aceea noi trebuie să avem curajul, curajul și viziunea. Dacă nu ai curaj să spui ce crezi despre anumite propuneri și acolo era cu chestia aia cu Europa în două viteze. Când am scris eu câteva gânduri în această perioadă să vii cu o astfel de propunere pentru țările mici și mijlocii e dezastruos pentru Uniunea Europeană pe termen scurt. Deja este o propunere care nu înseamnă o evoluție spre bine, fiindcă statele mari și au fost aleși așa cum a crezut că trebuie să facă ministru de finanțe din Germania.
Sigur că au capacitatea de a impune voința în interiorul Uniunii, dar Uniunea nu va deveni mai puternică, va deveni mai slabă, fiindcă cei care permanent vor fi puși în situația faptului împlinit la un moment dat se vor revolta și de aceea trebuie găsit un echilibru.
Noi despre acest subiect nu am spus nimic, cum nu am spus nimic despre scoaterea unanimități. Nu e vorba de veto, fiindcă veto nu este în Tratatul de la Maastrich. Sigur, când rup unanimitate înseamnă că ai oprit, ai blocat o decizie. Când Uniunea a fost gândită, a fost pe gândită pe această soluție de a căuta înțelegere. Asta înseamnă unanimitate și trebuie să faci compromis fiecare. Dacă tu vrei să impui cu majoritate de vot, indiferent ce fel de majoritate va fi, statele mici vor pierde, fiindcă n-au nici capacitatea economică, nici capacitate militară. România, din acest punct de vedere, nu e nicăieri.
Populația scade. Deci, și în ceea ce privește numărul de populație, la un moment dat vei fi spre coada clasamentului și atunci nu ai niciun argument. Deci, din acest punct de vedere, noi trebuie să căutăm parteneri în Uniunea Europeană, cu vecinii, cu regiunea noastră, cu Balcanii.
Kelemen Hunor, președintele UDMR: Trebuie să rezolvăm ceea ce nu a făcut Iohannis, fiindcă el parcă Balcanii de Vest nu existau pentru România. Și am spus dintre toți vecinii, nu avem cu niciunul o relație bună. Lăsând la o parte Republica Moldova, e o altă discuție, mai complexă, mai profundă, dacă vreți, cu sârbii, nu cu bulgarii, nu cu ungurii, nu cu ucrainienii, nu? Păi atunci ce vrei să faci? Și de aceea eu am spus că nu avem timp de pierdut. Asta înseamnă implicare, viziune, curaj. Nu trebuie să mergi în diplomație permanent cu pușca și să tragi în aer ca să fie zgomot. Dar dacă nu spui și nu discuți subiectele, nu spui punctul tău de vedere. Sigur că irelevanța ta crește din acest punct de vedere.
Suntem într-un moment extrem de important, dincolo de toate problemele noastre interne. Suntem într-un moment în care România trebuie să aleagă o direcție. Adică ar trebui să aleagă dacă este cu Statele Unite ale Americii sau cu Uniunea Europeană. S-a discutat mult în spațiul public. Sigur, e o discuție mai degrabă de dezbatere la televiziune, dar poate este și o discuție serioasă la nivelul factorilor decizionali din statul român.
Kelemen Hunor, președintele UDMR: Din punctul meu de vedere, nu este întrebarea corectă. Nu e o decizie ori cu ei, ori cu în ceilalți. Fără Statele Unite nu există garanții de securitate, nu numai pentru România, nici pentru Uniunea Europeană, pentru continentul european, fiindcă pur și simplu militar nu exiști.
Degeaba au Franța și Marea Britanie arsenal nuclear, nu e ceva substanțial și nu este independent, mai ales aia britanică, de americani. Franța, cât de cât a reușit, dar totuși nu are capacitatea de a oferi o umbrelă de protecție din acest punct de vedere. Deci, fără americani nu se poate. Trebuie să facem o distincție între Statele Unite, așa la modul general, și administrația sau conflictele cu administrația lui Trump, conflictele între Washington și Bruxelles, între Washington și Uniunea Uniunea Europeană. Trebuie să te uiți dincolo de această perspectivă sau de acest orizont foarte, foarte apropiat și Uniunea Europeană pe partea cealaltă. Sigur că în acest moment este într-o situație dificilă, de 15 ani. Noi mergem după Germania, ce vor nemții și aproape în toate dosarele ne-am blocat cu migrația ilegală, ne-am blocat cu energia verde și trecerea foarte accentuată, accelerată la energie regenerabilă. Ne-am blocat.
Kelemen Hunor, președintele UDMR: Uitați-vă ce se întâmplă acuma în Germania și în Uniunea Europeană, cu industria și cu economia. Ne-am blocat. Cum poți să explici că ai renunțat la o tehnologie în care ai avut un avans de nerecuperat, motoarele pe ardere internă, în favoarea unei tehnologii unde ai un dezavantaj de cel puțin 15 ani. Chinezii scot modele noi în fiecare an, un an și jumătate nici nu se mai poate ține inventarul cu modelele lor și au invadat toată piața. Europa, Germania, Franța, Italia, inclusiv România au nevoie de trei-patru ani ca să scoată un nou model. Despre ce vorbim? Deci, din acest punct de vedere, noi suntem în acest moment încă în joc, vorbesc de Uniunea Europeană, dar pierdem, dacă nu facem ceva. De aceea această dezbatere cu Europa în două viteză este chiar o greșeală, iarăși, o greșeală fulminantă.
Și Uniunea Uniunea Europeană trebuie să conștientizeze că ori vom fi împreună și vom câștiga cu toții pe termen mediu, pe termen lung, ori vom pierde separat. Dar fiecare va pierde, inclusiv cei care acum în Uniunea Europeană sunt puternici și pe plan mondial încă sunt undeva în top, Germania, fiindcă tu concurezi cu China, cu Statele Unite, cu India, în anumite privințe cu Rusia și n-ai cum singur cu potențialul tău, să fii mai puternic decât ei.
Și a treia chestiune, sunt convins că la sfârșitul zilei Statele Unite și Uniunea Europeană o să meargă împreună, fiindcă totuși, din punct de vedere cultural, din punct de vedere istoric, din punct de vedere al tradițiilor, al originilor, suntem împreună și vom fi împreună. Sunt niște dispute, fiindcă rivalul pentru Statele Unite în acest moment este China și va rămâne China. Pe termen mediu, sigur va rămâne China și e un rival puternic.
Kelemen Hunor, președintele UDMR: Obama a fost cel care a întors Statele Unite spre Pacific și indiferent dacă pleacă sau nu pleacă în 2028 republicanii și vin democrații sau rămân republicanii, rivalul tot China va fi. Asta trebuie să înțelegem și nu trebuie să fim supărați pe americani, dar trebuie să discutăm permanent și să găsim punctele comune. România, la această periferie, rămâne vulnerabilă și tot la periferie geografică va fi, dar nu e tot una, dacă ești pe partea occidentală sau pe partea orientală la periferie.
Ştiri video recomandate
