Judecătorul Bogdan Mateescu este noul șef CSM! La ședința Consiliului Superior al Magistraturii a participat și Klaus Iohannis

de Mia Lungu    |    03 Dec 2020   •   13:45
Judecătorul Bogdan Mateescu este noul șef CSM! La ședința Consiliului Superior al Magistraturii a participat și Klaus Iohannis

Judecătorul Bogdan Mateescu, este noul Președinte al CSM. Acesta a fost ales joi, după ce Plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a reunit pentru a-și prezenta raportul de activitate și a-și alege noua conducere. La ședință a participat si Seful Statului, Klaus Iohannis.

Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.

Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile. Candidaţii pentru şefia CSM trebuie să prezinte un proiect managerial care să cuprindă viziunea lor referitoare la gestionarea competenţelor Consiliului şi rezolvarea aspectelor legate de resursele umane din sistemul judiciar şi proiectele aflate în derulare.

Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, preşedintele fiind ales dintre judecători, iar vicepreşedintele dintre procurori. 

Judecătorul Bogdan Mateescu, anunţase pe 19 noiembrie că urmează să candideze pentru funcţia de preşedinte al CSM. Acesta fost ales, joi, în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, cu 13 voturi ''pentru'', 3 ''împotrivă'' şi 2 voturi nule. Iar procurorul Florin Deac - vicepreşedinte al CSM, cu 13 voturi ''pentru'' şi 5 ''împotrivă'.

Klaus Iohannis: "Într-o Românie europeană, nimeni nu este mai presus de lege, iar Justiţia trebuie să funcţioneze la întreaga sa capacitate, pentru a-şi îndeplini misiunea nobilă"

"Prin votul exprimat la referendumul din 2019, românii au transmis clasei politice un puternic semnal că independenţa Justiţiei şi buna sa funcţionare nu sunt lucruri negociabile şi reprezintă coordonatele dezvoltării unei Românii europene.

Românii au dat, totodată, un mesaj clar şi pentru continuarea luptei anticorupţie şi suntem datori să răspundem onest tuturor acestor solicitări legitime ale cetăţenilor. Procesul de reparare a legilor Justiţiei, de creare a unui cadru legislativ coerent, stabil şi de implementare a recomandărilor MCV, ale Comisiei de la Veneţia sau ale GRECO a început deja.

Motivul pentru care acest demers nu s-a finalizat însă este bine cunoscut: o majoritate parlamentară care nu numai că nu a făcut niciun secret din faptul că este ostilă unor reforme reale ale sistemului judiciar, dar care s-a şi dedicat trup şi suflet adoptării unor legi menite să-i apere pe infractori.

O majoritate parlamentară care, chiar şi după sancţiunea dură primită în 2019 din partea românilor, nu s-a sfiit să voteze măsuri contrare interesului public ori să întârzie adoptarea unora extrem de necesare", a afirmat şeful statului, prezent la şedinţa anuală de bilanţ de la Consiliul Superior al Magistraturi

"Sistemul judiciar aşteaptă de la CSM un rol activ, o abordare constructivă şi matură, lipsită de partizanat care să construiască un larg consens în sistemul judiciar asupra temelor celor mai arzătoare din Justiţie.

Cum ne dorim să arate Justiţia în România în următorii ani, ce obiective ne propunem să atingem pe termen scurt, mediu şi lung, cum se va îmbunătăţi acest serviciu public prin raportare la cetăţean şi la interacţiunea acestuia cu instanţele şi parchetele? Răspunsurile sunt la noi, toţi cei chemaţi să punem umărul la dezvoltarea României, fiecare în limitele trasate de Legea fundamentală.

Buna funcţionare a CSM, o relaţie solidă şi onestă cu corpul magistraţilor materializată printr-un dialog constant cu sistemul contribuie atât la întărirea credibilităţii CSM, cât şi la construcţia unei viziuni de dezvoltare a Justiţiei, dar mai ales la transpunerea acestei viziuni în realitate.

Independenţa, corectitudinea şi imparţialitatea sunt repere esenţiale ale magistraţilor nu numai în relaţia cu justiţiabilii, ci şi cu membrii întregii societăţi. Ele nu sunt însă suficiente. Este nevoie de acţiune instituţională, de colaborare, asumare, de leadership şi de perseverenţă pentru schimbările profunde de care are nevoie sistemul judiciar", a mai spus Klaus Iohannis.

 

Parteneri
x close