Deşi nu au prezentat un interes deosebit pentru români, alegerile parlamentare de duminică au fost abordate de presa internaţională atât de cea scrisă, cât şi de agenţii sau posturi de radio şi televiziune. Acestea consideră la unison că rezultatul alegerilor a fost influenţat de promisiunile din campania electorală, cel mai mult înclinând balanţa cele referitoare la rezolvarea crizei economice.
?Social democraţii de stânga ce promit să reducă impactul crizei economice globale au câştigat cele mai multe voturi în alegerile parlamentare din România de duminică, dar nu de ajuns pentru a prelua puterea?, scrie AP. Agenţia aminteşte că partidul, ?care include foşti lideri comunişti, ar putea ajunge tot în opoziţie?, transmite aceasta referindu-se procentul de 36% estimat la exit-poll-uri.
De trecutul unor foşti membri ai PSD aminteşte şi Bloomberg, care pune succesul relativ pe aceleaşi promisiuni referitoare la atacul asupra crizei.
Renumita agenţie scrie că ?18 milioane de alegători au fost chemaţi să decidă care partid este cel mai capbil să rezolve criza economică după ani de prosperitatea economică. Românii se tem de o recesiune economică, inclusiv concedieri şi pierderea investiţiilor străine, pe măsura ce moneda naţională scade şi piaţa este în cădere?.
În vreme ce AFP continuă amintind că ?exit-poll-urile realizate de Insomar şi CCSB dau social-democraţilor 36 procente, în faţa liberal democraţilor de dreapta şi Liberalilor de guvernământ ai lui Tăriceanu, cu puţin peste 20 procente?. Agenţia citează şi declaraţia liderului Mircea Geoană care proclamă victoria în alegeri şi faptul că ?va conduce următoarea guvernare. Nu este nici un motiv să ignorăm voinţa populară, care a fost clar exprimată.
AFP mai scrie: ?primele alegeri generale de la intrarea României în UE în 3002 şi cu numărul şase de la încheierea epocii comuniste, au văzut un Partid România Mare, cea de-a doua forţă politică din 2000 incapabilă să intre în Parlament pentru prima dată?.
Pe de altă parte este de părere că UDMR ?este foarte probabil să figureze în negocierile pentru coaliţie cu şapte procente?. Oricum aminteşte că ţinând cont că primele rezultate parţiale vor fi anunţate luni, iar PDL nu este încă gata să se recunoască învinsă.
Presa străină mai aminteşte şi de prezenţa scăzută la vot pusă în principal pe seama zilei naţionale, ce a permis multora să plece într-o minivacanţă.
După ce amintesc de perioada bună din ultimii opt ani, toate publicaţiile scriu că ?pentru a contracara criza, toate partidele principale au inclus promisiuni de a cheltui mai mult pe programe speciale, infrastructură şi salariile din sectorul public.
?Oricine va guverna ţara de 21 milioane locuitori trebuie să înfrunte criza, ce va opri expansiunea României după opt ani de boom economic?, scrie Deutsche Welle.
Iar Bloomberg completează că ?cel mai probabil rezultat al negocierilor post-electorale este o alianţă între social democraţi şi liberalii lui Tăriceanu, conform unui studiu de cercetare al Citigroup Global Markets Ltd?.
Aceasta este văzută însă de analiştii străini ca o alianţă căreia ?îi va lipsi coerenţa cât şi capacitatea de a duce la capăt atât de necesare restricţie fiscală?, crede expertul economic Ilker Domac - ?rezultatul va fi negativ pentru pieţe?.
Străinii văd mai degrabă o alianţă între liberali şi liberal democraţi, a căror asociere ar fi ?cea mai prietenoasă pentru piaţă?.
O analiză dură, dar reală, face SAIS pe site-ul său, fundaţie de anlize politice din Washington, în ziua de dinaintea alegerilor, când scria că ?România aşteaptă alegerile parlamentare, iar ţara se află la răscruce. Deşi economia a crescut cu un nouă la sută fără precedent, corupţia este încă în floare şi proiectele mari de infrastructură sunt întârziate. Mai mult, nu există nici un efort vizibil de a mări capacitatea instituţională a guvernului de a absorbi cele 28 miliarde euro pe care România, ca nou mebru UE, le va primi pentru dezvoltare până în 2013.
Votul de duminică ar fi putut fi momentul potrivit pentru politicienii români să aibă o conversaţie serioasă despre cum să răspundă acestor provocări. Aceasta este cu atât mai viabil cu cât sunt primele alegeri din istoria post-comunistă când cetăţenii vor alege candidaţi individuali şi nu liste ale fiecărui partid.
Din nefericire, asemenea dezbateri de substanţă au fost umbrite de un număr de controverse exploatate, dacă nu fabricate de preţedintele Traian Băsescu, premierul Calin Popescu-Tăriceanu şi şefii principalelor partide de opoziţie?.
După ce aminteşete scorul electoral, Reuters notează că ?alegerile de duminică ar putea impulsiona puternic şansele PSD de a reveni la putere, după patru ani de opoziţie, dar o coaliţie între Democraţi şi Liberali, care au majoritate împreună este de asemenea posibilă.
?Toată lumea va juca dur aşa că vom avea de-a face cu multă instabilitate?, este citată Alina Mungiu-Pippidi. Reuters mai transmite că ?România, o ţară din UE săracă, cu 22 milioane locuitori, s-a alăturat blocului graţie reformelor introduse de o coaliţie formată de partidele lui Tăriceanu şi Băsescu, după ce ani de conducere socialistă.
Totuşi, ciocnirea dintre premier şi preşedinte au zdruncinat parteneriatul după aderare. Impulsul reformei a încetinit, iar parlamentul a stopat eforturile anti-corupţie, mâniind UE. Tăriceanu a rămas la conducerea unui guvern minoritar. Alegerile au venit într-un moment nepotrivit?, crede Reuters.
?Economia încetineşte şi analiştii avertizează că politicile fiscale au făcut România vulnerabilă la criza financiară, mai mult chiar decât vecinii?.
Chiar şi BBC aminteşte aminteşte de conflictul dintre Tăriceanu şi Băsescu, care a zdruncinat coaliţia lor. ?În cei 19 ani de la revoluţia română, stânga a arătat constant mai multă disciplină în vreme ce alianţele de centru dreapta au obţinut victorii electorale dramatice, dar au s-au despărţit sub povara guvernării?, notează BBC
.
Antena3.ro
