Ministrul Apărării, Radu Miruță, a oferit detalii despre incidentul legat de aeronava Spartan cu care preşedintele Nicuşor Dan a mers la Paris, pentru a participa la Summit-ul Coaliţiei de Voinţă. Aeronava a aterizat abia miercuri seara la București, după ce, a așteptat, mai multe ore, din cauza vremii nefavorabile, pe aeroportul din Franţa.
Delegaţia şefului statului trebuia să ajungă în ţară marţi seara însă aeronava militară nu a putut decola nici marţi seara şi nici miercuri dimineaţa, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile.
Despre acest lucru, Radu Miruță a precizat că au existat “foarte multe dezinformări în spațiul public”:
“Aeronava nu a decolat marți seara, așa cum a fost programat, pentru că starea meteo, condițiile meteorologice de la București, în momemntul în care aeronava ar fi trebuit să aterizeze, erau sub nivelul pentru care aparatul de zbor Spartan este dotat să aterizeze. Dacă plafonul de nori este mai jos de 60 de m și dacă vizibilitatea este sub 600 m acest aparat de zbor nu poate ateriza mai ales dacă la bord este președintele României. Este un aparat de zbor configurat pentru misiuni militare. Aterizează și pentru condiții meteo mai proaste decât cele de minimă siguranță. Însă nu se întâmplă lucrul ăsta cu președintele la bord”.
De ce nu a decolat la timp, din Franța, aeronava Spartan
Radu Miruță a mai precizat că a doua zi, miercuri, starea aeroportului nu a permis decolarea aeronavei Spartan. “Avionul a fost pregătit, nu are nicio problemă, însă ninsorile, cu capacitatea aeroportului de a elibera pista de zăpdaă nu au permis rulajul pe pistă.
De ce nu a aterizat din nou marți seara, având în vedere că am verificat la Romatsa, în intervalul în care avionul prezidențial era programat să aterizeze și nu a aterizat, în două ore au aterizat 16 avioane comerciale, este că aceste avioane comerciale au avut caracteristici tehnice care să permită aterizarea sub plafonul de 60 de metri. Sunt avioane care permit aterizarea la 0 m plafon și la 0 metri vizibilitate. Avionul Spartan nu are aceste caracteristici”.
Ministrul Apărării a mai precizat că este nevoie de o aeronavă prezidențială specială care să poată efectua astfel de aterizări în condiii meteo nefavorabile:
“Că ar trebui Administrația Prezidenială să aibă un astfel de avion, este un aspect pe care îl consider necesar și pentru care ministrul de Finanțe, premierul vor analiza ce disponibilitate bugetară au pentru achiziția unui astfel de avion”.
Care sunt costurile deplasării pe care le plătește actuala Administrație Prezidențială
Radu Miruță a oferit detalii și despre costul zborului la Paris. El a precizat că atât costurile directe, cât și cele indirecte ajung în total la 30.000 de euro.
“Am verificat punctual. Există două componente. Componenta costurilor directe pentru penultimul zbor la Paris a fost de 6.720 de euro. Asta înseamnă combustibil, taxe pentru aeroport, diurna piloților.
Mai există o componentă de costuri indirecte care înseamnă uleiuri schimbate, costuri de mentenanță. Dacă scoatem din ele amortizarea avionului, rămân la 2.630 de euro pe ora de zbor. În total, penultimul zbor al președintelui cu aeronava Spartan a costat la 30.000 de euro”.
Radu Miruță a precizat că zborurile închiriate de Klaus Iohannis a costat statul de șase ori mai mult:
“Pe regimul fostei Administrații Prezidențiale, în 2023, 2024, un zbor tot până la Paris a costat de 6 ori mai mult, raportat la prețurile de atunci. Informația că avionul a avut o problemă, că costurile sunt mai mari decât închirierea unei alte aeronave din mediul privat sunt informații neadevărate”.
Ce a spus Radu Miruță despre comunicațiile de la bord
Privind asigurarea comunicațiilor în timul zborului, Radu Miruță a precizat totuși că președintele poate fi informat în scris dacă au loc evenimente neprevăzute:
“Avionul Spartan cu care s-a zburat permite comunicații scrise prin satelit în regim criptat. Dacă ar fi nevoie în condiții deosebite pentru ca președintelui să i se comunice ceva există posibilitatea unor mesaje text, nu a unor convorbiri audio.
Cei de la STS au în lucru două propuneri pentru ca avionul Spartan să fie dotat astfel încât să existe comunicații pe bandă mai largă pentru a avea diverse schimburi de mesaje scrise și audio care să fie integrate cu producătorul avionului. Se poate totuși lua legătura. Imaginați-vă că președintele se află în ședință și cineva îl roagă, îl atenționează că trebuie să ia act de o anumită informare”.
Ştiri video recomandate
