Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe legea care taie pensiile magistraților: „Nicăieri nu există pensionări la 48 de ani”

Guvernul şi-a angajat marţi răspunderea în Parlament pentru legea privind pensiile magistraţilor. În plenul reunit, premierul Ilie Bolojan a declarat că proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor îndreaptă o inechitate socială, dar, în acelaşi timp, creează premisele unui sistem de pensii sustenabil şi răspunde unui angajament luat de ţara noastră prin PNRR.

„Guvernul îşi angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, în condiţiile în care, aşa cum ştiţi, Curtea Constituţională, cu un vot de 5 la 4, la prima angajare, a considerat că termenul de aşteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta, avem şi avizul CSM, e adevărat, negativ”, a afirmat Bolojan.

Acesta a punctat că proiectul răspunde şi unui angajament asumat de România prin PNRR.

Marţi dimineaţă, Guvernul a aprobat, într-o şedinţă extraordinară, forma finală a proiectului de lege privind pensiile magistraţilor, fără amendamente.

„Au fost analizate în cadrul procedurii de angajare a răspunderii Guvernului amendamentele depuse de senatori şi deputaţi. Mai precis, au fost analizate cele 42 de amendamente, cele mai multe, 19, au venit de la Partidul Oamenilor Tineri, 12 amendamente a depus deputatul Dumitru Coarnă, în continuare deputata Raisa Enachi - 6 amendamente, urmează Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor - 5 amendamente. Toate amendamentele au fost respinse de Guvern”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, la Palatul Victoria.

Vinerea trecută, Executivul a aprobat noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor, care prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate. Proiectul se va aplica şi personalului auxiliar din instanţe şi parchete, angajaţilor de la Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, precum şi magistraţilor asistenţi şi personalului de specialitate juridică de la Curtea Constituţională.

Potrivit Constituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Executivul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată. Dacă moţiunea de cenzură nu trece de Parlament, Guvernul nu este demis iar proiectul de lege prezentat se consideră adoptat.

Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a anunţat marţi că proiectul privind pensiile magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, nu va fi atacat la Curtea Constituţională de partidul său şi nici nu va face obiectul unei moţiuni de cenzură.

O eventuală contestare la CCR ar putea să vină din partea Înaltei Curţi.  

Premierul Ilie Bolojan își asumă răspunderea pe legea care prevede reforma pensiilor magistraților. 

„Nicăieri nu există în lume pensionări din aceste sisteme la 48-50 de ani și nu există o pensie cât ulimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc cu autobuzele la serviciu, funcționarii publici, investitorii noștri nu se simt respectați atâta timp cât acest sistem este funcțional și deci această propunere răspunde unui aspect de dreptate socială.

Al doilea efect este că vine și pune economia pe baze sănătoase. Între 55-64 de ani doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie”, a declarat premierul.

Președintele UDMR Kelemen Hunor anticipează că, după angajarea răspunderii Guvernului pentru legea care reduce pensiile magistraților și crește vârsta de pensionare, textul va fi atacat la Curtea Constituțională.

Înșiși magistrații vor iniția acest demers, spune liderul UDMR.

"Coaliția a făcut această ofertă de 15 ani în loc de 10 ani  (pentru tranziția la vârsta de pensionare de 65 de ani). De partea cealaltă, nu știu dacă se acceptă sau nu se acceptă.

Acolo, discuția a fost pe plafonul pensiei la ieșirea la 65 de ani, sau, mă rog, la vârsta care va fi stabilită în acest proiect de lege. Și, întrucât n-au fost de acord magistrații cu un plafon de 70% din venitul net, sunt convins că șansa ca ei să meargă la Curtea Constituțională e mare", a conchis el.

Parlamentul s-a reunit pentru o ședință solemnă dedicată Zilei Naționale. La aceasta participă premierul și membrii guvernului, Patriarhul, președintele Academiei Române, precum și foștii președinți Traian Băsescu și Emil Constantinescu.

Guvernul a aprobat, marţi, într-o şedinţă extraordinară, forma finală a proiectului de lege privind pensiile magistraţilor, fără amendamente, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu.

"Pe ordinea de zi a fost proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu. Au fost analizate în cadrul procedurii de angajare a răspunderii Guvernului amendamentele depuse de senatori şi deputaţi. Mai precis, au fost analizate cele 42 de amendamente, cele mai multe, 19, au venit de la Partidul Oamenilor Tineri, 12 amendamente a depus deputatul Dumitru Coarnă, în continuare deputata Raisa Enachi - 6 amendamente, urmează Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor - 5 amendamente. Toate amendamentele au fost respinse de Guvern, astfel încât forma finală a proiectului a fost adoptată, iar pe ea premierul va angaja răspunderea Guvernului, în această după-amiază, la Parlament, în şedinţa specială de după şedinţa omagială pentru ziua de 1 Decembrie. Undeva în jur de ora 15:00 va avea loc angajarea", a declarat Ioana Dogioiu într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

Vineri, Executivul a aprobat noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor, care prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.

Proiectul se va aplica şi personalului auxiliar din instanţe şi parchete, angajaţilor de la Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, precum şi magistraţilor asistenţi şi personalului de specialitate juridică de la Curtea Constituţională. AGERPRES/(A, AS - redactor: Daniel Florea, editor: Florin Marin)

Senatorii şi deputaţii se reunesc, marţi, într-o şedinţă solemnă, pentru a marca Ziua Naţională a României, la o zi după manifestările militare şi religioase care au avut loc în majoritatea zonelor ţării. La finalizarea ceremoniei, Guvernul îşi va asuma răspunderea în legătură cu legea referitoare la pensiile magistraţilor.

Potrivit programului oficial, marţi, la ora 14.30, este programată Şedinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului dedicată aniversării Zilei Naţionale a României - 1 Decembrie.

"Printre personalităţile invitate să ia cuvântul în cadrul şedinţei solemne comune se numără preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Mircea Abrudean (Senat) şi Sorin Grindeanu (Camera Deputaţilor), prim-ministrul României, precum şi reprezentanţii grupurilor parlamentare", se arată într-un memorandum aprobat de Birourile permanente reunite ale Parlamentului.

La închiderea şedinţei solemne va avea loc Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în cadrul căreia este programată angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu,

Proiectul stabileşte condiţiile de pensionare a magistraţilor şi modalitatea de calcul a pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Avizul CSM este, însă, consultativ, dar necesar, având în vedere ultima decizie a CCR. Curtea a declarat anterior proiectul de lege neconstituţional, având în vedere că Executivul nu a aşteptat avizul CSM.

Termenul pentru depunerea amendamentelor, de către parlamentari, la proiectul pensiilor magistraţilor, a fost stabilit până marţi, 2 decembrie, la ora 8,00.

Guvernul a aprobat, vineri, proiectul privind pensiile magistraţilor, care prevede creşterea treptată a vârstei de pensionare, cu câte un an, pentru fiecare generaţie şi limitarea cuantumului net al pensiei la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.