Elena a ascultat sfaturile lui Traian Băsescu şi nu a pus niciodată mâna pe banii din şpăgi. În schimb, regina şpăgilor din Guvernul Băsescu-Boc s-a folosit de toţi oamenii din jurul ei, acuză procurorii DNA. Udrea lua şpagă 10% din toate contractele finanţate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, spun anchetatorii, conform motivării judecătorilor care au decis arestarea fostului ministru. Nicio companie care vroia finanţare de la ministerul Elenei Udrea nu scăpa nedijmuită cu 10% din sumă, spun procurorii anticorupţie.
"Din ansamblul acestor mijloace de probe rezultă că un întreg sistem de corupţie coordonat şi controlat de către inculpata Udrea Elena Gabriela, prin intermediul acestui sistem societăţile care aveau contracte cu diferite autorităţi locale, dar care erau finanţate de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, achitau un comision de 10% cvasistabil şi cvasigeneralizat, aproape automat, văzându-se din încasările celor trei societăţi că toate plăţile din minister duceau la plata acestui comision." se arată în motivarea instanţei.
Avocatul Elenei Udrea susţine că motivarea instanţei este bazată doar pe denunţurile obţinute de procurori, care nu sunt însă şi probate. Elena Udrea nu lua direct şpăgile, conform procurorilor DNA. Comisioanele erau încasate de consilierul său personal, de asistentul său personal, Tudor Breazu , de prietena sa cea mai bună, Ana maria Topoliceanu, pe care chiar Udrea o numise la conducerea Companiei Naţionale de Investiţii, şi de către Gheorghe Nastasia , omul ei de încredere căruia i-a delegat toate atribuţiile ministeriale. Toţi au recunoscut că banii din îi erau destinaţi Elenei Udrea, cu excepţia lui Tudor Breazu.
"Cel mai important este modul discreţionar în care erau folosite fondurile publice în perioada în care inculpata era ministru şi modul în care s-a luat decizia ca din fondurile publice să se organizeze o gală de box profesionist. În momentul în care funcţionarii au arătat că nu se poate organiza această gală, s-a
căutat doar o soluţie aparent legală care să evite această interdicţie, ministerul nu şi-a făcut o estimare a preţului pe care trebuia să-l plătească, ci a preluat înscrisurile operatorului economic, lucru interzis expres prin Ordonanţa de Urgenţă nr.34 din 2006." mai scrie în motivarea instanţei.
