Au început consultările de la Cotroceni. Participă câțiva magistrați și foști procurori. Nicușor Dan: „Este o discuție publică”

Laura Diriuș – procuror:

Nu o să fac trimiteri la situații din dosare concrete, însă unele aspecte le-am trimis deja pe emailul Administrației Prezidențiale. În DNA am avut o perioadă în care am intrat în cauze foarte complexe, mediatizate și lucrurile păreau că merg așa cum am învățat în facultate.

De la un timp, lucrurile nu mai stau așa, aspect care se poate observa din conținutul unor hotărâri judecătorești în sens larg, aspect care creează o stare de insecuritate pentru magistrați, pentru că, pe baza unor astfel de hotărâri, poți fi exclus din magistratură, revocat din DNA.

Ca să fiu mai explicită, am făcut trimitere la o cauză judecată, respectiv dosarul Vanghelie. Eu am intrat în acea cauză. Sunt reale aspectele prezentate în spațiul public. Aș mai adăuga faptul că și la judecarea pe fond s-au permutat patru completuri de judecată și noi am fost puși în situația să observpm, fără să avem pârghii sau să manifestăm.

Am trimis mesaje către șeful Direcției Judiciare, cu aspectele care nu erau în regulă în acea cauză. Ce este interesant este că însăți decizia penală, în opinia mea, ca procuror care cunoaște foarte bine acea cauză, sunt anumite aspecte care derapează de la ceea ce știm noi despre chestiunile de drept.

Fost magistrat: Prima temă este cea mai importantă: trebuie să terminăm odată pentru totdeauna cu jocurile politice în numirea șefilor din parchete. Când au fost numiți cei care conduc acum DNA, PG, domnule președinte, se știa cine sunt. Cum este posibil așa ceva? Și, pe bună dreptate, oamenii se întreabă de ce magistrații nu concurează? Păi, de ce să o facă dacă știu cine va fi acolo? Sunt chestiuni concrete, reale, nu sunt povești. Expiră mandatele unora: și acolo se știe cine va fi. Se aude. Există mișcări de trupe pe la PG, sunt oameni în cărți.

De ce? Pentru că există o relație foarte apropiată între colegii noștri magistrați și politicieni. Și acest lucru este nepermis.

Magistrat: Eu cred că tema determinantă în acest moment nu este neapărat cum trebuie să arate textul respectiv din lege. Cred că tema relevantă din societate este cum trebuie să arate justiția. Trebuie spuse lucrurilor pe nume: să găsim răspunsul la întrebarea de ce justiția arată cum arată? Eu cred că arată așa pentru că societatea românească a permis mult prea multă vreme politicului să intervină în justiție.

M-am săturat să ajung în ședința de judecată și să judec fleacuri. Am mai plecat și pentru că m-am săturat să aud că sunt chiabur, că mă bucur de privilegii, să citesc că am pensii de 5000 de euro. Am o pensie foarte bună, dar nu e 5.000 de euro. Nu m-am pensionat la 48 de ani. Am 51. Cred că politicienii trebuie să fie foarte atenți când discută despre justiție, pentru că este o chestiune tare sensibilă în statul de drept.

„La procedura cercetării disciplinare, de exemplu, există un dublu standard în activitatea Inspecției Judiciare. Anumiți judecători desfășoară activități care presupun o apropiere vizibilă de actori politici. Sunt judecători care au fost propuși direct miniștri ai Justiției, în timp ce înregistrau această calitate de judecător și nu li s-a întâmplat absolut nimic. Sunt judecători care postează pe rețelele sociale mesaje care sfidează bunul simț: nu li se întîmplă absolut nimic”.

Daniel Ungureanu, procuror Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

Liviu Cârneci, judecător în cadrul Tribunalului Covasna

Diriuș Laura – procuror

Mihai Cătălin Constantin – judecător la CAB Ploiești

Vartic Marius Cătălin – pensionat din funcția de procuror DNA

Dragoș Călin, președinte al Asociației Judecătorilor din România la CAB

Alin Bodnar – judecător la Tribunalul București

Alexandru Oancea – procuror Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, care și-a dat demisia la 1 noiembrie

Bogdan Pârlog – președinte Asociația Inițiativa pentru Justiție, procuror militar

Cristian Anghel – fost procuror la Cab și DNA

 La rândul ei, Secţia pentru judecători a CSM a reacţionat dur, susținând că un astfel de referendum nu există în arhitectura legală şi că separaţia puterilor în stat nu permite un asemenea tip de presiune asupra unei autorităţi constituţionale.

„Exercitarea atribuțiilor constituționale de către autoritățile publice trebuie să se realizeze cu respectarea strictă a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, astfel cum este consacrat de Constituția României.

Referendumul propus de Președintele României nu este prevăzut de dispozițiile legale în cadrul niciunei profesii, cu atât mai mult în cadrul profesiei de judecător care reprezintă una dintre cele trei puteri în stat și are reglementare constituțională, precum și la nivelul legilor organice”, se arată într-un comunicat al instituției.

„România - STAT DE DREPT sau NU? Nu există niciun temei de drept care să permită preşedintelui ţării organizarea unui 'referendum în cadrul corpului magistraţilor' pentru 'plecarea CSM'. Pentru a înţelege mai uşor încălcarea separaţiei puterilor în stat, e ca şi cum Justiţia ar organiza un referendum naţional pentru demiterea Preşedintelui României ori pentru dizolvarea Parlamentului”, a scris și judecătorul CSM, Alin Ene.

Fostul membru CSM, Adrian Toni Neacşu, atrage atenţia că vorbim despre o instituţie constituţională, nu despre o structură administrativă care poate fi „demisă” la presiune politică.

„Cred că intenţiile domnului preşedinte sunt de o gravitate extremă, raportat strict la ce prevede Constituţia. CSM este o instituţie prevăzută în Constituţie. Nu se poate interveni asupra modului său de funcţionare, pentru că asta înseamnă separarea puterilor în stat.

Ministrul Justiţiei nu răspunde la telefoane pentru că nu prea are ce să răspundă, trebuie să-şi revină şi dumnealui după grozăvia acestor declaraţii. Nu există nicio posibilitate constituţională şi nici măcar legală ca preşedintele României să determine revocarea membrilor CSM, respectiv desfiinţarea, demiterea sau ce spunea dumnealui acolo”, spune el.

Tudorel Toader, fostul ministru al Justiției, crede că ceea ce face preşedintele este, în opinia lui, politică pură, nu acţiune juridică.

„Nu, președintele n-a încălcat separația puterilor în stat. De ziua Revoluției, Președinte a făcut un manifest politic, un manifest care n-are legătură cu viața juridică, cu exigențele Constituției. Probabil că președintele ar trebui să-și ia și un consilier juridic care să-i spună ce-i politici și ce-i juridic. Nu poate să facă referendum în cadrul magistraturii”, a declarat acesta.

Şi adaugă că nici măcar întrebarea nu ar trece filtrul Curţii Constituţionale: „Pe de altă parte, chiar întrebarea aceea pe care o prefigurează e neclară. Eu cred că pică la Curtea Constituțională pentru că nu sunt judecăți de valoare. Să pui alegătorul, votantul să spună dacă CSM-ul acționează în interes public sau de grup”.

Pe scena politică, în paralel, o parte din opoziţie anunţă că vrea să strângă semnături pentru suspendarea preşedintelui, acuzându-l de „ingerinţă directă în sistemul judiciar prin atacuri repetate la adresa magistratilor si a CSM”.

Luni dimineaţă, în timp ce magistraţii vor intra la Cotroceni pentru o discuţie „fără limită de timp” cu preşedintele Nicuşor Dan, în faţa Palatului va avea loc protestul „Colindăm, Justiția să reparăm!”, organizat de comunitatea Declic. Astfel, în interior se va discuta despre „teroare”, „pedeapsă și recompensă” şi suspiciunea că o parte din Justiţie a fost confiscată de un grup de putere, în timp ce afară se strigă pentru repararea Justiţiei. Între cele două, se întinde un conflict deschis între Cotroceni şi CSM, cu mize care depăşesc ceea ce ar ăutea fi doar un schimb de replici între două instituții.

Punctul de plecare este raportul Administraţiei Prezidenţiale bazat pe sute de sesizări venite de la judecători şi procurori, după dezvăluirile Recorder. Magistraţii descriu un sistem care funcţionează, în bună parte, pe frică, control informal şi recompensă/pedeapsă.

Administraţia Prezidenţială notează că o parte importantă a magistraţilor a scris sub protecţia anonimatului, invocând „teama de consecințe” şi „frica de represalii”, de la dosare disciplinare până la blocarea promovărilor.

În documentele transmise, magistrații vorbesc despre climatul din instanţe şi despre raportarea la CSM şi Inspecţia Judiciară:

„Suntem amenințați cu inspecția judiciară, cu sancționarea de către CSM”;

„La CAB s-a instaurat frica”;

„nu te înscrii la concurs dacă nu ai chemare”;

„candidații neagreați sunt descurajați sau eliminați”;

„ne spun în ședință că se vor asigura ei că nu avem ce să le facem, că sunt intangibili”;

„raportul IJ semnalizează soarta candidatului”;

„suntem în teroare”;

„ni se oferă direcții clare pe tipuri de dosare”;

„ședințe de supunere și denigrare”;

„ne spuneau că vor urma pedepse și cercetări”;

„totul funcționează pe principiul recompensă și pedeapsă”;

„Presiunea din interior este reală, iar mecanismele informale de influență funcționează mult mai dur decât se vede din exterior”;

„să înțelegeți că sub aparența legalității se întâmplă lucruri grave”.

 „Există o categorie de magistrati care nu actioneaza in interes public si care actioneaza in interesul unui grup pe care il constituie. Activitatea profesională a magistratului este dependentă de acțiunea discreționară a acestui grup de persoane. Inclusiv promovările la ICCJ s-au făcut pe criterii de obediență față de acest grup și nu pe criterii de profesionalism”, a declarat președintele Nicușor Dan.

Mai mult, președintele României a anunțat un referendum în cadrul corpului magistraţilor, în ianuarie.

„Și, față de această situație pe care o apreciez ca fiind gravă, voi iniția în ianuarie, imediat după sărbători, un referendum în cadrul Corpului Magistraților cu o singură întrebare: `Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?`. Și, dacă magistrații, în ansamblul lor, vor spune că da, Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public, vom continua discuțiile legislativ și tot ce am spus mai devreme. Dar dacă însă magistrații, în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență”.