Natalitatea în România este în scădere dramatică în timp ce mortalitatea a depăşit nivelul anului 1990. Doar 4 judeţe din România au reuşit să îşi păstreze acelaşi numar de locuitori în ultimii 20 de ani. Un studiu care analizează evoluţia ratei mortalităţii pune cifrele îngrijorătoare pe seama sărăciei, iar în topul zonelor defavorizate conduc Oltenia şi Moldova. La polul opus, doar zona de vest mai salvează situaţia.
De la 2,2 copii la o femeie in 1989, valoare cu puţin superioară celei necesare unei înlocuiri simple a generaţiilor, indicele fertilităţii totale a coborât la doar 1,3 copii la o femeie în anul 1995 şi s-a menţinut cu uşoare variaţii la acest nivel în anii următori.
Altfel spus, modelul de fertilitate din ultimii 10 ani arată o scădere de aproape „un copil la o femeie" faţă de ultimele decenii ale perioadei comuniste.
Pe langa scăderea fertilităţii, această nouă tranzitie este însoţită şi de schimbări în atitudini şi comportament asupra căsătoriei, coabitării, divorţului, copiilor născuti în afara căsatoriei. Când scăderea natalităţii ori menţinerea unui nivel scăzut al fenomenului se instalează pe o lungă perioada de timp, intervine deteriorarea structurii pe vârste a populaţiei.
Cu alte cuvinte, nu scăderea în sine a numărului populaţiei este evolutia cea mai ingrijoratoare, ci faptul ca acestei evolutii i se asociaza o degradare continua a structurii pe varste.
Potrivit econtext.ro natalitatea a evoluat în felul următor, în ultimii 20 de ani:
