În ce priveşte raportările COVID-19, mecanismul lor este unul simplu, însă problema apare la cazurile pozitive care nu sunt alocate pe judeţe.
"Orice persoană se prezintă la un laborator sau proba care provine de la o persoană şi este adusă la un laborator unde se face PCR, plus testele rapide care se fac la Unităţile de Primiri Urgenţe (UPU), sunt introduse în sistem, pentru toate persoanele respective.
Cum se creează haosul în raportările COVID
Apoi, testele pozitive merg în aplicaţia Corona Forms şi se duc la Direcţia de Sănătate Publică, iar persoana care este infectată primeşte un mesaj", a explicat prof. dr. Alexandru Rafila, miercuri, la emisiunea Subiectiv, de la Antena 3.
Confuzia apare, atenţionează reprezentantul României al OMS, atunci când unele laboratoare lucrează pentru mai multe oraşe.
"Problema este că sunt laboratoare din Bucureşti care nu lucrează numai pentru Capitală, ci şi pentru Călăraşi, Ialomiţa şi Giurgiu.
Ceea ce nu se ştie este este următorul lucru: se cunosc laboratoarele care au lucrat, dar nu se ştie provenienţa testelor.
Rafila: Cazurile COVID nealocate, circa 30%
Mai ales duminica se întâmplă lucrul acesta şi asta demonstrează ceva - în ţară nu s-a lucrat aproape deloc şi s-a lucrat în Bucureşti. Ceea ce se întâmplă zilnic când avem un număr de cazuri şi dedesubt scrie că nu au fost alocate e ca urmare a faptului că urmează un soi de investigaţie ca acele cazuri pozitive sa fie alocate judeţului de domiciliu al pacientului", a afirmat medicul Alexandru Rafila.
Între confirmarea rezultatului şi momentul localizării pacientului este un decalaj de 24-48 de ore, spune specialistul, din informaţiile pe care le deţine.
Aceste cazuri pozitive de COVID-19 şi nealocate, de multe ori semnificative ca număr, circa 30%, spune Rafila, sunt localizate în zilele următoare.
