După gard, zăreşti peturi aruncate, hârtii şi, din acest an, şi măşti folosite. Aleile sunt invadate de nisipul luat de vânt de pe plajă şi depus în zonele mai adăpostite.

Acum, din păcate mulţi turişti sar gardul palatului şi-şi fac nevoile în curtea în care altădată călcau doar conduri de prinţesă şi unde se auzea doar foşnetul crinolinei reginelor. De la regi la soldaţi sovietici Reşedinţa regală de la Mamaia a fost construită între anii 1924 şi 1927 după planurile arhitectului italian Mario Stoppa, iar ulterior decorată de Regina Maria cu mobilier personalizat pentru fiecare cameră.

Regina Maria spunea că palatul din Mamaia este una dintre "Casele de vis": "La Mamaia, este o căsuţă care poartă pecetea mea. Se găseşte pe aceleaşi locuri cu o casă mult mai puternică pe care eu şi regele am clădit-o pe nisipurile ţărmului întins aşa kilometri şi kilometri, care ne-a dat totdeauna la toţi o mare bucurie".

Ulterior, Regina Maria a donat reşedinţa regală principesei Elena şi Regelui Mihai, care la acea vreme era doar un copil. Aşadar, din decembrie 1927 şi până în vara anului 1932, Palatul Regal a fost refugiul Principesei Elena şi locul unde Regele Mihai îşi petrecea vacanţele la mare.

Palatul Regal din Mamaia, destinația de vacanță a Regelui Mihai

La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, palatul a fost ocupat de Armata Sovietică eliberatoare, care l-a vandalizat după retragere. Refăcută după război, bijuteria coroanei a fost, în perioada comunistă, "casă de odihnă pentru oamenii muncii", iar apoi un club destinat exclusiv turiştilor germani.

Cu acest prilej, o parte din camere au fost modificate, a fost reabilitată reţeaua electrică, iar în faţa palatului a fost construită o piscină. Reşedinţa regală şi-a păstrat această destinaţie până la Revoluţie, când a trecut în administrarea SC Mamaia SA, o companie înfiinţată după 1989 care a preluat o parte din activul staţiunii şi care acum aproape că a dispărut. 

Palatul Regal din Mamaia a fost inclus în 1992 pe Lista monumentelor istorice, cu denumirea "Club Castel". 

Aşadar, palatul nu putea fi înstrăinat decât dacă Ministerul Culturii nu-şi manifesta dreptul de preemţiune, în 2003, construcţia a fost vândut unei societăţi numite "Light System" SRL, contra sumei de aproximativ 850.000 de lei. Ulterior, curtea palatului, în suprafaţă de aproximativ 1,5 hectare de teren, a fost vândută de fostul primar al Constanţei Radu Mazăre aceleiaşi firme, la un preţ derizoriu, de 23 de euro/metrul pătrat. Noul proprietar nu a investit niciun leu în renovare, iar într-un incendiu care a izbucnit în 2012 la palat s-a distrus mai bine de jumătate din clădire.

Palatul Regal din Mamaia, lăsat de izbeliște de ani de zile

Până când instanţa nu va da o hotărâre definitivă şi irevocabilă, reprezentanţii Ministerului Culturii nu pot întreprinde nicio măsură de conservare a imobilului.

"Timpul nu mai aşteaptă, însă, în afară de proprietar, nimeni nu poate interveni cu nimic. Noi am făcut mai multe controale la Palatul Regal pentru a vedea atât starea acoperişului, cât şi aspecte privind igienizarea zonei. Am descoperit că orificiile din acoperiş s-au mărit, interioarele fiind în pericol", a declara pentru Adevărul Magdalena Tiţă, directoarea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Constanţa, reprezentanta Ministerului Culturii în teritoriu.

În urma controalelor, SC Light System a fost amendată cu suma de 8.000 de lei, valoarea maximă care putea fi dată pe Legea privind protejarea monumentelor istorice, sancţiune care însă nu a fost achitată niciodată. Directoarea spune că nici după finalizarea procesului Palatul Regal nu va putea intra prea curând în reabilitare întrucât el ar reveni SC Mamaia SA, o companie care cândva deţinea mai multe active din staţiune, dar din care, în prezent, nu a rămas mai nimic. Nimeni nu mai ştie dacă are sediul pe undeva sau cine o conduce.

"Palatul Regal fiind din categoria A, ministerul se judecă în instanţă. Noi doar suntem informaţi despre deciziile judecătorilor. Dacă, la final, construcţia va reveni SC Mamaia SA, societatea trebuie să-şi dorească să-l vândă, iar Ministerul Culturii să-şi dorească să-l cumpere. Conform legii, societatea are obligaţia să transmită un dosar Ministerului Culturii prin care anunţă faptul că are drept de preemţiune. Dacă ministerul refuză, au dreptul autorităţile locale să ofere suma cerută de societatea deţinătoare", explică Magdalena Tiţă. Deci va mai dura până când palatul va fi salvat.

Castelul Reginei Maria din Balcic, dovada prețuirii istoriei

Aproape nu este român care, ajuns în vechiul Cadrilater, fost pământ românesc, să nu fi vizitat şi Castelul Reginei Maria de pe "Coasta de Argint a Mării Negre", acolo unde bulgarii au construit o întreagă industrie pe moştenirea lăsată de regină. Pe lângă domeniul castelului, care cuprinde şase case, câte una pentru fiecare copil al reginei, te poţi pierde o zi întreagă admirând grădinile în trepte care concurează cu cele ale Semiramidei.

Chiar dacă ajungi după ce s-a închis programul de vizitare, ghizii te iau de mână şi îţi oferă alte şi alte momente de petrecere a timpului liber. Într-un ungher, s-a deschis o pivniţă de vinuri de toate soiurile. Sticlele aşezate pe rafturi peste care s-a aşternut praful, semn că sunt nobile şi vechi, concurează cu dulceaţa de trandafiri, cu caramelele bulgăreşti şi cu suvenire pe care nu rezişti să nu le cumperi.

Regina Maria a descoperit Balcicul într-o plimbare prin Dobrogea, însoţită de pictorul Al. Satmary. Trebuia să stea numai o oră, dar şederea s-a prelungit pentru toată viaţa şi, aşa cum mărturisea, a înţeles că trebuia să devină stăpâna acestui colţ de lume.