”Este vorba despre aplicația lansată anul trecut, în perioada 4 martie, care se intitulează ”Riscul Seismic al Bucureștiului”. Aceasta nu cuprinde neapărat date noi.
În primul rând, am pus pe hartă clădirile despre care știam că au risc seismic ridicat, clasa 1 de risc seismic, dar și clasa 2 de risc seismic, dar și clădirile încadrate în categorii de urgență. Acestea au fost preluate de pe lista AMCCRS, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, și au fost identificate adresele, încât să avem cumva o hartă mai clară a locației acestor clădiri.
Dincolo de aceasta, am adăugat, bazat pe cercetarea mea din timpul doctoratului, și niște zone pe care estimăm noi că în cazul producerii unui cutremur și în cazul în care atât de multe clădiri sunt afectate, sunt zone în care nu ar mai putea fi acces rutier sau ar fi foarte dificil.
Zonele din București care ar fi cele mai afectate de un cutremur major
Citește și: Începe verificarea clădirilor cu risc seismic ridicat. Cum beneficiază românii de reconsolidare gratuită
În primul rând, zona centrală și unde sunt străduțe foarte înguste, dar este o combinație automat legată și de densitatea clădirilor, vulnerabile la cutremur.
Și, pe de o parte, și lista aceasta pe care am folosit-o, în mod sigur este insuficientă. Sunt în realitate mult mai multe clădiri care încă nu au fost expertizate, dar este suficient să te plimbi prin centrul Bucureștiului și nu numai acolo ca să îți dai seama că problema este mult mai mare.
Deci aplicația arată cumva doar vârful iceberg-ului, iar problema riscului seismic și în București, dar și în alte orașe de pe teritoriul României, este poate chiar mai mare decât ne spun datele noastre”, a declarat cercetătorul Dragoș Toma la Antena 3 CNN.
