Perioada petrecută în România, pe vremea regimului comunist, şi repetatele persecuţii la care a fost supusă din partea Securităţii, şi-au pus amprenta pe conştiinţa şi opera scriitoarei Herta Muller, proaspătă laureată a Premiului Nobel pentru Literatură.
În opera sa, Muller vorbeşte despre totalitarism şi despre experienţele traumatizante prin care a trecut în acea perioadă, iar după emigrarea în Germania, în urmă cu 20 de ani, într-o mare parte din interviurile sale vorbeşte despre ?corupţia din cultura românească? şi despre faptul că ţara în care s-a născut, deşi eliberată de comunişti, nu este, încă, una liberă.
De altfel, tocmai aceste convingeri au stat la temelia unui scandal izbucnit în mediul cultural româno-german, anul trecut. Muller a trimis o scrisoare deschisă Institutului Cultural Român de la Berlin, publicată de unul dintre cele mai importante ziare germane, în care îl acuza pe H.R. Patapievici, directorul ICR, că a trimis în Germania doi foşi colaboratori ai Securităţii.
Citeşte scrisoarea deschisă a Hertei Muller către H.R. Patapievici (pdf)
Sorin Antohi, alias ?Valentin?, şi Andrei Corbea-Hoisie, alias ?Horia?, foşti informatori fuseseră trimişi, pe banii contribuabililor, la o ?Academie de vară? cu tema: "Germania şi România?.
Muller se declara atunci scandalizată de ?faptul că România se prezintă în Germania cu aceste două persoane? şi promitea că nu ?va mai călca pragul ICR Berlin?. Mai mulţi intelectuali români din Germania, în frunte cu directorul ICR Berlin, cereau atunci demiterea lui Patapievici.
HERTA MULLER VORBEŞTE DESPRE SCANDALUL CU H.R. PATAPIEVICI:
ICR a dat un drept la replică, publicat în Evenimentul Zilei, în care se arăta că statutul celor doi nu are legătură cu proiectul la care participă. ?ICR a finanţat acest proiect pentru că este foarte bun şi, evident, nu pentru că Antohi şi Corbea-Hoişie sunt foşti informatori. Mă întreb: ICR ar fi putut respinge un asemenea proiect, cu argumentul că nu lucrează cu Sorin Antohi ori Corbea-Hoişie, în condiţiile în care partenerii germani nu numai că nu au ridicat obiecţii morale la acest fapt, ci, în cazul lui Antohi, au optat explicit pentru colaborarea cu el, în calitate de co-director al şcolii?.
Amintirea momentelor petrecute în România a marcat-o pe fosta disidentă anti-comunistă. În 2008, a reprogramat un interviu în România, deoarece i se spusese că ar avea ?cozi? la hotelul unde era cazată.
?Dacă n-aş fi plecat, n-aş fi avut atâţia nervi să rezist aici! Numai când mă gândesc la contactul zilnic cu realitatea românească, îmi dau seama că aş înnebuni a doua oară dacă ar trebui să trăiesc în România de azi. Este atâta indiferenţă în ţara asta, de vină pentru tot ce se întâmplă este şi indiferenţa populaţiei [...] România nu este o ţară liberă? le spunea ea, atunci, jurnaliştilor de la Evenimentul Zilei.
HERTA MULLER DESPRE CULTURA ROMÂNĂ
Nicolae Manolescu: Premiul este, fără îndoială, onorant pentru literatura română
După aflarea veştii privind câştigarea premiului Nobel pentru literatură, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu, a declarat, pentru Mediafax, că premiul acordat scriitoarei Herta Muller este, "fără îndoială, onorant pentru literatura română, chiar dacă ea trăieşte şi scrie în Germania".
"Aş spune, înainte de orice, că este un premiu meritat de o scriitoare valoroasă şi de o prezenţă activă în ultimii ani în lumea culturală europeană. Faptul că i s-a acordat premiul pentru modul în care opera sa prezintă dezrădăcinarea arată că nu pot fi ignorate rădăcinile româneşti ale Hertei Muller", a mai declarat Manolescu pentru sursa citată, adăugând că "ea este născută aici, a trăit aici, ştie foarte bine cum merg lucrurile în România, nu a uitat ce s-a întâmplat şi nu a pierdut contactul cu România".
Câştigătoare a premiului Nobel în 2009
Herta Muller, scriitoarea germană, născută în Banat, a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură în 2009. Potrivit Fundaţiei Nobel, premiul i-a fost acordat scriitoarei pentru "felul în care concentraţia poeziei şi francheţea prozei creionează imaginea celor deposedaţi de bunurile lor".
Muller s-a născut în apropiere de Timişoara, în 1953, într-o familie de şvabi expropriaţi de comunişti. A studiat germanistica la Timişoara şi a lucrat ca educatoare şi traducătoare. După ce a intrat în atenţia Securităţii, Muller a fost expediată pentru reeducare într-un "mediu muncitoresc sănătos" la întreprinderea "Tehnometal".
În urmă cu 20 de ani, a emigrat în Germania, care a propus-o pentru premiul Nobel, în 1999, 2008 şi 2009.
Printre operele cele mai importante se numără Încă de pe atunci Vulpea era Vânătorul (Der Fuchs war damals schon der Jäger), Animalul inimii (Herztier), biografia Regele se-nclină şi ucide (Der König verneigt sich und tötet) şi Este sau nu este Ion, 2005.
Antena3.ro
