Tot bugetul de stat are de pierdut în această situaţie. Contribuţia Bucureştiului la PIB-ul ţării a scăzut semnificativ în ultimii ani. Comparabil cu jumătate din deficitul bugetar al României, spun analiştii.
Cele mai recente date despre sectorul de construcţii şi de tranzacţii imobiliare arată că Bucureştiul şi-a diminuat contribuţia la PIB-ul României, scăzând de la 37% în 2019 la 29,8% în 2022. În ultimii 3 ani, au scăzut drastic şi încasările la bugetul Capitalei.
Aceste probleme au apărut pe fondul blocajului administrativ cauzat de blocarea emiterii documentelor de urbanism, susţin reprezentanţii Asociaţiei Investitorilor Imobiliari de Real Estate din România.
Multe dintre planurile urbanistice zonale au fost anulate sau suspendate de primăria Capitalei şi nu prea s-au mai dat autorizaţii noi.
”Dacă facem o socoteală: 7% scădere la PIB, putem socoti la o rată de colectare de 40%. Vorbim de taxe și impozite, taxe pe muncă, tot ce înseamnă fiscalitatea datorată pentru activitatea economică, cam jumătate din paguba de la bugetul de stat poate fi pusă pe seama scăderii Bucureștiului”, a declarat jurnalistul Bogdan Jelea.
”Noi construim clădiri de birouri, case, centre comerciale unde merg oamenii. În ceea ce priveşte Produsul Intern Brut al ţării, avem o contribuţie semnificativă. Avem mii de angajaţi şi contribuim la dezvoltarea economică a ţării de asemenea”, a declarat Dennis Selinas, președintele AREI.
Veniturile companiilor din construcții și tranzacții imobiliare active în București au încetinit la un minim istoric de doar 5%, anul trecut, pe sfert față de dinamica din cele mai mari 10 județe din aceleași sectoare, a căror medie este de 18%.
Scăderea veniturilor afectează inclusiv locurile de muncă, reducând încasările bugetare și crescând cheltuielile sociale. Investitorii se plâng de blocajul în care se află sectorul dezvoltării imobiliare în Capitală.
”În acest moment, noi construim, avem proiecte în nordul Bucureştiului, cred că vorbim despre trei sau patru mii de apartamente pe care le facem în Bucureşti. Cele mai multe dintre proiecte, care au nevoie de PUZ, sunt complet blocate de trei ani şi jumătate”, explică Jan Demeyere.
”Statistica ne spune că anul trecut au fost autorizate destul de multe proiecte. Dacă ne uităm totuși în București, vedem că multe dintre ele nu au început și știți de ce nu au început? Pentru că un dezvoltator nu știe ce să facă de frică să nu-i fie atacată autorizația în instanță pe diferite motive”, a declarat Antonela Comșa, membru în Consiliul Director AREI.
O analiză recentă arată că peste 70% dintre dezvoltatorii imobiliari din România prezintă un risc major de insolvență.
”Riscul major de insolvență este cauzat de dimensiunea foarte redusă a business-ului marii majorități a acestor firme. În marea lor majoritate sunt dezvoltatori imobiliari cu capacitate financiară redusă, dependenți de cashflow și de dinamica pieței, vulnerabili în fața modificărilor financiare – creșterea taxelor, a costurilor operaționale în general și scăderea cererii de locuințe”, a spus Adrian Negrescu, analist fiscal.
În Bucureşti a scăzut numărul tranzacţiilor imobiliare cu 20%.
Reprezentanții AREI arată că blocarea tuturor proiectelor a condus şi la creșterea prețurilor locuințelor din Capitală, provocând exodul oamenilor către zona metropolitană și crescând, în paralel, traficul și poluarea din oraș, întrucât majoritatea celor mutați lucrează și au copiii la școli în București.
